Opinia formulată de unul dintre avocații Curții Europene de Justiție raportată la realitățile legislației din România în ceea ce privește transportul de persoane, are în interiorul ei o evidență pe care și Tribunalul Specializat din Cluj a observat-o în decizia pe care a emis-o anul trecut: Uber gestionează servicii de transport persoane.
Este clar și limpede că șoferii și firmele partenere au nevoie, conform legislației din România, să dețină autorizațiile necesare care să le permită executarea unui asemenea serviciu – fie în regim de taxi, fie în regim de închiriere cu șofer. Însă această opinie ar putea să determine că însuși platforma Uber să fie nevoită să dețină, conform legii 38/2003, o asemenea autorizație de transport, pentru fiecare dintre serviciile oferite. Vezi legea 129/2015.
Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 28 ianuarie 2003
1. Articolul 7 se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) Transportul în regim de taxi sau transportul în regim de închiriere se execută numai de către transportatori autorizaţi, care deţin autorizaţii taxi valabile, în cazul transportului în regim de taxi, sau copii conforme valabile, în cazul transportului în regim de închiriere, eliberate în condiţiile prezentei legii, pentru fiecare autovehicul utilizat.
(2) Este interzis transportul public, contra cost, de persoane cu un autoturism, fără a deţine pentru acesta, după caz, autorizaţie taxi valabilă sau copie conformă valabilă, potrivit prevederilor alin. (1).
(3) Este interzis transportul public, contra cost, de mărfuri sau de bunuri cu un autovehicul cu masa maximă autorizată de cel mult 3,5 tone, fără a deţine pentru acesta autorizaţie taxi valabilă, potrivit prevederilor alin. (1), ori altă autorizaţie valabilă.”
2. La articolul 55 punctul 3, după litera g) se introduce o nouă literă, litera h), cu următorul cuprins:
h) aplicabilă persoanelor fizice sau juridice pentru efectuarea, în mod repetat, de transport public, contra cost, de persoane cu un autoturism sau de mărfuri cu un autovehicul, fără respectarea prevederilor art. 7 alin. (2) sau, după caz, ale art. 7 alin. (3).
Uber se comportă ca un angajator.
„Uber impune conducătorilor auto condiții prealabile pentru accesul la activitate și pentru continuarea acesteia, recompensează financiar conducătorii auto care efectuează un număr semnificativ de călătorii și le indică locurile și perioadele în care își pot asigura un număr de curse semnificativ și/sau tarife avantajoase, exercitând un control, chiar dacă este indirect, asupra calității muncii conducătorilor auto, care poate conduce chiar la eliminarea acestora din platformă. Determină, în fond, și prețul serviciului”, se arată în documentul emis de CJUE.
Faptul că Uber gestionează încasările șoferilor este amănuntul pe care îl descrie documentul CJUE ca fiind motivul pentru care platforma trebuie să funcționeze ca o companie de transport:
„Uber nu este un simplu intermediar între conducătorii auto care sunt gata să ofere ocazional un serviciu de transport și pasageri care sunt în căutarea unui asemenea serviciu. Dimpotrivă, Uber este un adevărat organizator și operator de servicii de transport urban în orașele în care este prezent”.
Este un serviciu mixt de transport, se spune în opinia avocatului CJUE.
Un serviciu mixt poate intra sub incidența conceptului: serviciu al societății informaționale atunci când prestația care nu este furnizată prin mijloace electronice este independentă din punct de vedere economic de serviciul care este furnizat prin acest mijloc (aceasta situație se regăsește în special în cazul platformelor de cumpărare de bilete de avion sau de rezervare la hotel) sau atunci când prestatorul asigură furnizarea integrală a serviciului (altfel spus, atât partea serviciului furnizată prin mijloace electronice, cât și pe cea furnizată prin mijloace neelectronice) sau exercită o influență decisivă asupra condițiilor în care este efectuată prestația acestuia din urmă, astfel încât cele două servicii formează un tot indisociabil, cu condiția ca elementul principal (sau chiar ansamblul elementelor esențiale ale tranzacției) să fie realizat prin mijloace electronice (de exemplu, în cazul vânzării de bunuri online).
Potrivit avocatului general, niciuna dintre aceste două condiții nu este îndeplinită de serviciul oferit de Uber.
În această privință, avocatul general opinează că acei conducători auto care activează în cadrul platformei Uber nu desfășoară o activitate proprie care ar putea exista independent de această platformă. Dimpotrivă, această activitate nu poate exista decât prin intermediul platformei, în lipsa căreia nu ar avea niciun sens.
Uber controlează factorii importanți din punct de vedere economic ai serviciului de transport urban.
„Astfel, Uber impune conducătorilor auto condiții prealabile pentru accesul la activitate și pentru continuarea acesteia, recompensează financiar conducătorii auto care efectuează un număr semnificativ de călătorii și le indică locurile și perioadele în care își pot asigura un număr de curse semnificativ și/sau tarife avantajoase, exercitând un control, chiar dacă este indirect, asupra calității muncii conducătorilor auto, care poate conduce chiar la eliminarea acestora din platformă. Determină, în fond, și prețul serviciului.”
Vă reamintim că opinia avocatului CJUE a fost emisă la solicitarea unui judecător din Barcelona, care judecă o cauză privind legalitatea serviciilor Uber și Cabify într-un proces cu Asociația Elite Taxi – o organizație a taximetriștilor din Spania. Documentul are un caracter de recomandare și nu este obligatoriu, judecătorii sunt cei care hotărăsc în final, dacă vor ține cont de această opinie sau nu.
Taximetriștii din Barcelona sunt reținuți în a face declarații oficiale.
„Astăzi, 11mai, a fost o zi importantă pentru transportul în regim de taxi european. S-a câștigat o bătălie crucială, dar nu am câștigat încă războiul. Avem convingerea că această recomandare a avocatului CJUE nu ar fi putut fi alta, și așteptăm cu nerăbdare decizia finală. Avem de gând să facem totul pentru a împiedica companiile care au venit în țara asta cu intenția de a asupri oamenii, a jefui și de a distruge sectoare întregi de activitate cum este taximetria. Această opinie a avocatului CJUE de astăzi ne va oferi o șansă mai mare în acțiunile noastre din justiție”, spun taximetriștii de la Elite Taxi.
Și în instanțele din București și Cluj se află două dosare cu privire la legalitatea serviciilor Uber în România: al Asociației pentru Monitorizare Taxi Transilvania aici, și al Cotar – organizație patronală, aici.
