SCRISOARE CATRE PARTENERUL DE RIDE-SHARING

Aşadar, au reuşit…
Încă o dată, românul este prostit, fraierit și îmbârligat de malaxorul inovativ al prostelii pe față. Ipocrizia şi golănia socială este literă de lege în România zilelor noastre, nu mai este un secret pentru nimeni. Începând de la Parlament şi terminând cu Mitică cel cu palma mică, ne merităm unii pe alții, ne merităm prostia, ipocrizia şi golănia.

Aplicată pe cap de vită furajată, teoria evoluției şi a inovației ascunde întotdeauna umilința pe care mulți dintre noi o simțim, într-o oarbă repetitivitate din care frustrările se concretizează în proteste de stradă. Ajungem să urâm autoritățile alese democratic sau funcționarii numiți de acestea pentru că în viziunea noastră nu-şi fac datoria sau, mai rău, să-i urâm pe cei cu care teoretic suntem egali, dar practic inferiori. Pentru că unii găsesc că e o prostie să nu încalci reguli și legi, că dacă nu-i arzi şi tu pe politicieni sau funcționari publici, măcar să scoți pârleala, rămâi doar ars şi voie bună. „De ce să fure ăia mai mult, iar eu să mor corect? Ce-mi dă mie statul?!”.

Am ajuns să ne urâm unii pe altii, crezând că dreptatea și adevărul absolut este în buzunarul nostru, denigrând și aruncând cu noroi în oameni, în principii și în lege. Chestiunea asta sună asta mai degrabă a instigare la răzmeriță din partea unui bulibaşă specializat în zămislirea unor cazane de cupru mai degrabă, decât a îndemn mobilizator la protest.

Românul, la fel cum ştie să iubească, la fel ştie să urască. Din nefericire pentru el, le face prost pe amândouă, sau nu până la capăt. Undeva se domoleşte, undeva se pierde, undeva frica de eşec pune stăpânire pe el, și orice demers rămâne spre a fi dat uitării. Iar asta e o ură viscerală, vine din cele mai întunecate unghere ale sufletului, din ce în ce mai greu de stăpânit. Apoi, traumele îl transformă într-un depresiv fără leac, doar nu e nebun să meargă la psiholog, căci treaba e clară: restul oamenilor sunt proşti, insensibili, inculți. Ghinion! Consideră că e atât de bun, dar s-a născut într-o țară proastă. Din această ură se pot naşte drame şi instabilitate socială. Bine că ne-a urat o doamnă să avem noroc, că sănătate au avut şi pasagerii de pe Titanic. Ce femeie, Olguța Vasilescu asta!

Iar noi, taximetriștii, uniți cum ne ştiți, avem un mesaj pentru tine, dragă şofer de ridesharing. Un mesaj pe care, dacă îl înțelegi, ai să pricepi de ce nu te vrem la ride-sharing, așa cum ești acum.

Bă, partenere…te urăsc pentru că nu mă pot ridica la nivelul tău. De-asta nu îți pot da dreptate! Pentru că nu pot vedea un bătrân pe stradă şi să-mi spun cu convingere: „Mori bă, odată! Eşti inutil, ba mai rău, eşti o piatră de moară pusă în gura peşterii din care eu trebuie să evoluez! Sau unui copil care merge către şcoală: stai dreq acasă, să-ți plătească mă-ta şi tac-tu studiile, nu te-am făcut eu! Sau unui bolnav aflat pe patul de spital: mori mă odată, mă seci la portofel şi oricum te chinui. Lasă-mă să trăiesc!”. Nimic mai toxic decât un om care crede și gândește asta!

Înainte de cei 39 de bani în plus pe kilometru, gândeşte ce faci, dragă partener la ride-sharing. Devii duşmanul taximetristului pentru că îşi apară meseria, locul de muncă și îşi apără colegii. Mulți fac taximetrie pentru că nu au alternativă şi nu ştiu ce altceva să facă. Şi mai mulți fac meseria asta de mulți ani, de prea mulți ca să îşi schimbe viața, au investit în asta timp, energie și bani.

Mulți sunt taximetrişti pentru că nu au înțeles evoluția sau progresul aşa cum îl înțelegi tu, făcând „ride-sharing”. Nu face analogii invocând evoluția sau progresul, pentru că nu este. Este o involuție, ținându-te ocupat în loc să produci plusvaloare în domeniul de activitate pentru care te-ai dus la şcoala în care şi noi am investit, plătindu-ne taxele.

Uită-te la tine şi pe lângă tine, tu chiar vrei să fii taximetrist? Dacă vrei să fii taximetrist, respectă legea! Nu este atât de rău şi nici imposibil.

Dar… daca eşti inginer, ai terminat o facultate sau ai măcar studii medii, caută să progresezi în domeniul tău de activitate. Lasă taximetria celor care nu mai au orizont sau care NU au înțeles că evoluția şi progresul înseamnă ocolirea legilor. Apoi, încearcă să-i educi pe taximetriştii pe care-i întâlneşti explicâdu-le, de la înălțimea studiilor tale, despre cum şi ce vrei să fie la volanul taxiului pe care îl conduc pentru tine.

Clientul… te laudă pentru că nu ai cui să te plângi în caz de abuz sau umilință. Te laudă pentru că poate să îți vomite liniștit în mașină, știind că nu ai drepturi. Te laudă pentru maşina ta, achiziționată cu banii obținuți ca recompensă pentru munca ta sau, mai rău, cu bani care nu ți-au aparținut, te-ai împrumutat sau ai luat-o în leasing, plătind mai mult decât face, ca să o ai ACUM!, încurajându-te să îți pui la bătaie un bun al tău și al familiei tale.

De fapt, te laudă în numele a 39 de bani economisiți pe kilometru. Te laudă pentru că primesc călătorii gratuite pe care tu nu ai cum să le primeşti vreodată, sau pentru că au primit bani, în numele publicității jurnalistice pentru care unii sunt în stare să mănânce și căcat. Și mai trebuie să întelegi ceva: lumea te laudă pentru că ești și te vrea ieftin. Să te vinzi ieftin și să uiți că tu însuți ești o valoare, la fel cum și noi taximetriștii am făcut-o inconștient mulți ani, pe 1,39 lei/km. Te laudă pentru că tu, ăla, colaboratorul partener la susținerea golăniei oferită prin intermediul aplicației inovative, să treci cu vederea faptul că îți ia 25 % din încasări, totul în numele libertății economice şi al unor principii strâmbe. Te laudă ca să îți exporte un sfert din viață în locuri exotice, unde tu nu o să ajungi niciodată. De fapt îți exportă un sfert din viața ta şi a familiei tale, pe care ai putea să-l foloseşti evoluând, să creşti sănătos profesional în domeniul ales de tine. Loc în care ai ajuns pentru că noi toți am plătit ca să ai asigurată şcolarizarea gratuită.

Dar tu NU! Tu ai ales să fii un inginer ratat, practicând o pseudomeserie. A fi şofer de ride-sharing fără să ai autorizații este o ilegalitate, dar mai ales este o prostie. De ce? Cam ce gândire economică sănătoasă te-ar determina să crezi că merită riscul de a fi amendat cu 5000 de lei şi să rămâi fără plăcuțele de înmatriculare timp de o lună? Cum ai să achiți amenda? Merită? Aaa… crezi că nu ți se poate întâmpla ție, doar te-a binecuvântat doamna Olguța Vasilescu…

Ce va să-ți fie? O să trăiești de azi pe mâine, ca şi taximetristul, mult timp de acum înainte, pândind tariful dinamic sau un client generos care să-ți spună cât de special ești tu, dându-ți cinci lei palmați la final de cursă. Mă rog, ai ales.

Ce mă mâhneşte teribil? Că nu ai niciun drept să vii tu să mă faci grobian şi manelist mâncător de semințe. Mă cunoști? Nu! Dar eu te ştiu! Eşti precum unul care după ce şi-a cumpărat porția de mâncare se aşează lângă mine la masă, înfulecă pe nerăsuflate, iar când nu-s atent, bagă lingura în borşul meu, înjurând bucătarul. După care, cu burta burduşită, zbiară că era prea acru. Piei, satană!

E drept? E pe naiba să vă ia! Că dacă tu faci bani în timpul liber, nu-l mai ai. Iar dacă îmi iei din timpul meu făcând asta, obligându-mă să stau mai mult pe stradă, ce vrei să simt? Că mă furi în numele îmbunătățirii calității serviciilor!? Păi fă-o pro bono, nu remunerat! Pentru că degeaba am plătit impozite ca să te ținem la facultate, la fel cum au plătit și părinții tăi! Că degeaba ai mâncat din borcan cât ai fost la facultate, dacă tu nu ai înțeles că te-ai chinuit zadarnic. Că degeaba tu, om cu facultate, ai șters live-ul în care făceai pe deșteptul cu noi, taximetriștii! Ionele… unde ești, domnule inginer? Nu ne purta ură, pentru că noi suntem ceea ce tu vrei să fii!

Autoritate! Vrei să educi?! Cum?! Dacă copilul tău ar rămâne repetent pentru că te-a durut la bască, îl omori şi faci altul? Uberistule și Taxifystule! Dacă tot eşti atât de minunat, fantastic şi inegalabil, schimbă LEGEA! Politicieni! Faceți ordine! Nu mai e mult și ne vom călca în picioare. La propriu. Hello, client! Ştiu că vrei altceva, dar pe termen lung îți furi căciula!

Sărbători cu bine!