Ca o alternativa la sclavia care bantuie de cativa ani taximetria din Bucuresti, Primaria Capitalei vrea sa dea lovitura de gratie dispeceratelor carteliste. Isi infiinteaza propriul dispecerat.
Care ar fi principiile.
„Guvernanța corporativă a întreprinderilor publice este ansamblul de reguli care guvernează sistemul de administrare și control în cadrul unei întreprinderi publice, raporturile dintre autoritatea publică tutelară și organele întreprinderii publice, între consiliul de administrație/de supraveghere, directori/directorat, acționari și alte persoane interesate.”
Ordonanța de urgență nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice este baza legislativa dupa care Primaria Capitalei poate sa isi infiinteze dispeceratul.
„Intreprinderile publice sunt regii autonome înființate de stat sau de o unitate administrativ-teritorială, companii și societăți naționale, societăți comerciale la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acționar unic, majoritar sau la care deține controlul.”
„Autoritate publică tutelară este instituția care coordonează, are în subordine sau sub autoritate una sau mai multe întreprinderi publice, exercită, în numele statului/unității administrativ-teritoriale, calitatea de acționar la întreprinderile publice, coordonează exercitarea de către una sau mai multe întreprinderi publice a calității de acționar sau asociat la o societate comercială controlată. Primaria poate exercita, în calitate de acționar, o influență determinantă, în virtutea unor clauze de natură a stabili strategia de management a întreprinderii publice, cuprinse în contracte încheiate cu întreprinderea publică sau în actul constitutiv al acesteia.”
Profitabilitatea.
Cunoscatorii pietei stiu costurile unui transportator autorizat care este obligat sa asigure, conform legii 38/2003, obligativitatea dispecerizarii.
Mai stiu si ca dispeceratele actuale au pierdut pe drum notiunea de management, multumindu-se doar sa incaseze, fara sa mai aducă plusvaloare si o îmbunătățire la modul general a serviciilor de transport cu taxiul.
Ca aceste dispecerate nu au stiut ca Romania a trecut prin criza economica, prin taieri de salarii sau de pensii, carburantul s-a dublat in ultimii cinci ani, este o realitate de care nu s-a ținut cont atunci cand, intr-o cârciumă de pe Drumul Sarii, s-a hotărât tarife si modificări legislative care au îngropat la propriu taximetria si taximetriștii, mai ales pe cei constituiți ca PFA.
Obligativitatea dispecerizarii a fost pentru dispeceratele actuale din Bucuresti, cel mai bun bussines care s-a putut inventa din 2003 incoace, odata cu implementarea legii 38 in transporturile cu taxiul.
Iti recomandam sa citesti articolul asta, ca sa intelegi mai bine ce se intampla pe piata dispecerizarii din Bucuresti:
http://academiadetaxi.info/draga-consiliu-al-concurentei/
Intre 30 si 50 de euro lunar plateste un transportator pentru un autoturism taxi dispecerizat, astfel ca, avand in vedere ca vreo 5.000 de taxiuri autorizate din cele peste 8000 vor migra catre aceasta alternativa de dispecerizare oferita de Primaria Capitalei, profitabilitatea este asigurata. Vreo 150 000 de euro poate incasa pe luna aceasta societate comerciala, suma pe care o poate aloca, asa cum regasim in expunerea de motive, in asigurarea protectiei reale a categoriilor sociale defavorizate si a persoanelor cu dizabilitati sau pentru infiintarea si intretinerea infrastructurii transportului public local.
Despre cine va conduce un asemenea dispecerat.
Competența luării deciziilor de administrare și a deciziilor de conducere a întreprinderii publice și răspunderea, în condițiile legii, pentru efectele acestora revine consiliului de administrație și directorilor, dacă le-au fost delegate atribuțiile de conducere, sau, după caz, consiliului de supraveghere și directoratului.
Gurile rele spun ca o astfel de initiativa nu poate sa conduca decat la distorsionarea preturilor de pe o piata libera.
Valentin Mircea, expert in dreptul concurentei, a declarat pentru HotNews.ro ca experienta pe care a acumulat-o atat la Consiliul Concurentei cat si la Corpul de Control al Prim Ministrului, in ultimul an, arata ca societatile comerciale cu capital public local au fost administrate intre prost si dezastruos, in afara catorva exceptii, iar mecanismele de control erau fie slabe, fie practic inexistente.
„Un principiu fundamental al societatii in care traim este ca administratia publica furnizeaza servicii publice, fara a urmari sa obtina profituri, iar societatile comerciale concureaza una cu alta pentru a oferi bunuri si servicii, avand ca scop esential profitul. Cand granita aceasta este trecuta de catre o autoritate publica, aceasta trebuie sa aiba motive foarte puternice sa faca asta si sa instituie mecanisme de control, astfel incat aportul pe care il face catre entitatea privata sa fie administrat asa cum trebuie iar autoritatea publica obtine profitul scontat sau atingerea altui obiectiv care tine de serviciile publice. Experienta pe care am acumulat-o atat la Consiliul Concurentei cat si la Corpul de Control al Prim Ministrului, in ultimul an, arata ca societatile comerciale cu capital public local au fost administrate intre prost si dezastruos, in afara catorva exceptii, iar mecanismele de control erau fie slabe, fie practic inexistente. Societatile comerciale cu capital public au regimul juridic al oricarei societati comerciale iar rigorile din finantele publice nu sunt aplicabile. Aceasta pare sa fi fost cauza care a determinat de-a lungul timpului ca intregi autoritati publice sau doar parti ale acestora sa se transforme in societati comerciale, cu toate ca obtin in continuare preponderent sau in totalitate venituri de la bugetul de stat si nu din piata. Este o anomalie majora si este vorba de companii mari (CNI, CNADR, CNCIR etc), aflate adesea in centrul unor controverse sau scandaluri care pleaca tocmai din faptul ca flexibilitatea oferita de regimul de societate este folosita mai mult pentru a stabili dupa voie grila de salarii decat pentru a obtine, de exemplu, finantare bancara, mai accesibila operatorilor economici”.
Trei minutele sefica!
Dar sa nu spunem hop, pana nu sarim. Infiintarea unui asemenea concept la nivel de primarie poate va avea plusuri in desfasurarea activitatii de taxi. O societate comerciala dezvoltata pe principiul guvernantei corporatiste este foarte bine legiferata, si cei care vor administra asa ceva vor avea la dispozitie altfel de mecanisme in luarea deciziilor care ne vor reglementa activitatea. Poate sanctiona mai usor derapajele taximetristilor de la conduita profesionala, poate impune reguli si poate intermedia diverse programe de dezvoltare pe plan local a serviciilor de taximetrie si a taximetristilor din punct de vedere profesional, poate impune standarde de calitate si pentru transportatorii care isi dispecerizeaza parcul auto propriu. Dar poate avea si minusuri, asa cum ne spune mai sus domnul Valentin Mircea, expert in concurenta, fost sef al Corpului de Control al Guvernului Ciolos si un sustinator infocat al Uber in Bucuresti.
Ramane de vazut ce se va intampla cu acest dispecerat, daca se va dori sa se implementeze asa ceva, cine se va opune si cine va sustine acest proiect al Municipalitatii.
Consilierii Generali vor vota proiectul pe 28 februarie.
Intentia si expunerea de motive au fost incluse pe ordinea de zi a ședinței Consiliului General, împreună cu alte câteva hotărâri ale Municipalității de înființare a unor societăți comerciale – printre care regăsim, lucru nemaivăzut, si a uneia care oferă servicii IT către populație, probabil cu trimitere directa la aplicațiile de intermediare a comenzilor taxi.
„Se aproba, de principiu, infiintarea unei societati comerciale pe actiuni avand ca obiect principal de activitate dispecerizarea activitatii de transport local de persoane.”
„Se mandateaza Primarul General al Municipiului Bucuresti prin Directiile din cadrul aparatului de specialitate pentru ducerea la indeplinire a prevederilor prezentei hotarari”, se arata in expunerea de motive afisata pe site-ul PMB.
„Municipiul Bucuresti isi propune infiintarea unei societati comerciale avand ca obiect de activitate dispecerizarea activitatii de transport local de persoane. Activitatea de dispecerizare a activitatii de transport persoane in regim de taxi se desfasoara in prezent printr-un numar de 37 de dispecerate care practica tarife unice stabilite la nivelul acestora, tarife cuprinse intre 1,39 lei/km si 3,5 lei/km.”
„Prin decizia nr.8 din 03.03.2015, Consiliul Concurentei a constatat incalcarea prevederilor art.5 alin.1 litera a) din Legea Concurentei si a procedat la sanctionarea a opt societati ce desfasurau activitati de dispecerizare taxi.”
„Serviciul de dispecerizare a activitatii de transport local de persoane se va organiza de catre societatea comerciala, pe raza administrativ-teritoriala a Municipiului Bucuresti, cu respectarea urmatoarelor principii:
a) promovarea concurentei intre operatorii de transport, respectiv transportatori autorizati, carora li s-a atribuit executarea serviciului.
b) garantarea accesului egal si nediscriminatoriu al operatorilor de transport si al transportatorilor autorizati la piata transportului public local.
c) garantarea respectarii drepturilor si interesele utilizatorilor serviciului de transport local de persoane.
d) administrarea eficienta a bunurilor apartinand sistemelor de transport proprietate ale Municipiului Bucuresti.
e) deplasarea in conditii de siguranta si de confort.
f) asigurarea executarii unui transport local de persoane suportabil in ceea e priveste tariful de transport stabilit de transportatorii autorizati.
g) recuperarea integrala a costurilor de exploatare, reabilitare si dezvoltare prin tarife sau taxe suportate de catre beneficiarii directi ai transportului, denumiti in continuare utilizatori, asigurandu-se un profit rezonabil pentru transportatorii autorizati.
h) autonomia si independenta financiara a transportatorilor autorizati.
i) satisfacerea cu prioritate a nevoilor de deplasare a populatiei, ale personalului institutiilor publice si ale operatorilor economici pe teritoriul Municipiului Bucuresti prin servicii de calitate.
j) asigurarea protectiei reale a categoriilor sociale defavorizate si a persoanelor cu dizabilitati, prin compensarea costului transportului de la bugetul local sau de la bugetele autoritatilor de stat specializate.
k) dispecerizarea transportului local de persoane realizat prin programe permanente.
