AMRSP: RAPORT DE EVALUARE IN TAXIMETRIE. DEBANDADA E TOTALA

AMRSP a dat publicității raportul de evaluare a Serviciului de Transport Public Local 2018- 2019, raport în care și taximetria, ca activitate de utilitate publică, este monitorizată, organizată și reglementată de către Autoritățile Publice Locale.

Cristaxi și Cobălcescu – campioni la preluarea comenzilor, dar și cele mai multe accidente din vina șoferilor.

Monitorizarea şi evaluarea serviciului de transport local în regim de taxi la această dată se face pe baza indicatorilor de performanţă stabiliţi în Regulamentul-cadru al serviciului. Aceştia au un caracter general şi au fost preluaţi din Legea nr. 92/2007 şi aprobaţi prin HCGMB nr.
178/2008 privind serviciile de transport persoane în regim de taxi:

I.1 Numărul minim de curse efectuate într-o zi.
I.2 Numărul minim de comenzi preluate prin dispecerat taxi autorizat.
I.3 Numărul minim de taxiuri utilizate zilnic comparativ cu numărul minim de taxiuri necesare în trafic pentru realizarea serviciului public de transport local în regim de taxi.
I.4 Numărul autovehiculelor atestate Euro 3 sau Euro 4 raportat la numărul total de autovehicule necesar pentru realizarea serviciului public de transport local în regim de taxi.
I.5 Vechimea mijloacelor de transport şi dotările de confort pentru clienţi.
I.6 Valoarea despăgubirilor plătite de către transportatorii autorizaţi pentru nerespectarea condiţiilor de calitate şi de mediu privind desfăşurarea transportului.
I.7 Numărul abaterilor constatate şi sancţionate de personalul împuternicit privind nerespectarea prevederilor legale.
I.8 Numărul de accidente de circulaţie produse din vina personalului propriu (taximetrist) sau a transportatorului autorizat.

Din totalul de 32 de firme autorizate care prestează activitatea de transport public în regim de taxi doar 24 dintre acestea au transmis la AMRSP răspunsuri cu valorile indicatorilor de performanţă pentru anii 2017 şi 2018.

Autoritatea Municipală de Reglementare a Serviciilor Publice (AMRSP) este instituția autonomă de interes local a Municipiului București, înființată de Consiliul General al Municipiului București, având ca scop urmărirea aplicării reglementărilor privind serviciul public de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice, serviciului public de alimentare cu apă și canalizare, serviciului integrat de salubrizare locală, serviciului integrat de iluminat public și serviciul integrat de transport public local, inclusiv transportul în regim de taxi, cât și pentru asigurarea urmăririi respectării indicatorilor de performanță/nivelelor de servicii corespunzătoare ale acestor servicii publice locale. 

Concluzii AMRSP: Starea actuală a Serviciului Integrat de Transport Persoane în regim de taxi, constatată în urma deplasărilor efectuate la operatori, nu diferă față de anii anteriori.

– Pe raza Municipiului Bucureşti continuă să presteze serviciul de transport în regim de taxi cu caracter permanent, operatori care deţin autorizaţii de taxi eliberate în judetul Ilfov. Această situaţie durează de câţiva ani buni şi creează nemulțumiri în rândul operatorilor autorizaţi în Bucureşti. La această situație se adaugă și prestarea acestui serviciu în regim de taxi de către anumiți transportatori în baza unor aplicații, prin care pot fi preluate comenzi de la utilizatori, dar care nu se supun reglementărilor actuale în vigoare; Potrivit art. 6 din Legea nr. 92/2007 alin.2 „transportul în regim de taxi se efectuează în localitatea de autorizare şi ocazional între aceasta şi oricare localitate de autorizare după efectuarea fiecărei curse”, cu respectarea prevederilor legale;

– Din constatări, se confirmă faptul că spaţiile necesare staţionării autovehiculelor taxi, pe timpul desfăşurării activităţii sunt insuficiente, motiv invocat de toţi operatorii care desfăşoară activitatea de transport public local în regim de taxi. Ocuparea spaţiilor de staționare aferente activităţii serviciului de transport în regim de taxi, de către mijloacele de transport, altele decât cele de taxi, rămâne în continuare o mare problemă pentru operatorii serviciului din Municipiul București;

– Spațiile de garare (parcare) la domiciliul operatorilor de transport public local în regim de taxi pentru parcul inactiv sau staţionar al acestora. Lipsa acestor spaţii de garare (parcare) implică utilizarea spaţiilor publice şi de reşedinţă care sunt deja insuficiente şi sunt utilizate de operatorii de taxi în detrimentul persoanelor fizice. La art. 9 alin (2), lit. e), pct. 1. se precizează că unul din documentele ce stau la baza eliberării autorizaţiei de transport şi anume: „declaraţia pe propria răspundere a transportatorului care poate asigura spaţiile necesare pentru parcarea tuturor autovehiculelor cu care va desfăşura transportul în regim de taxi sau transportul în regim de închiriere, spaţii deţinute în proprietate sau prin contract de închiriere”;

– Dezechilibrul în ceea ce priveşte numărul de autorizaţii eliberate în raport cu numărul de solicitări ale utilizatorilor;

– Modalitățile de rezolvare/soluționare a reclamațiilor/sesizărilor diferă de la un operator la altul, fără a exista o procedură internă în acest sens, bazată pe criterii de clasificare a sesizărilor, plecând de la înregistrare până la soluționare și emiterea răspunsului către utilizator;

– Potrivit legii la art. 14 alin. (2) „autorităţile administraţiilor publice locale şi ale Municipiului Bucureşti, prin hotărâri ale consiliilor respective, cu consultarea asociaţiilor profesionale reprezentative, definite la art. 54 stabilesc numărul maxim de autorizaţii taxi, necesar pentru executarea transportului în regim de taxi, pentru o perioadă de 5 ani”, şi alin. (3) „numărul maxim de autorizaţii taxi care pot fi atribuite pentru o perioadă dată se poate stabili şi pe baza unui studiu de specialitate realizat, precum şi în urma consultării asociaţiilor profesionale reprezentative”.

Raportul de monitorizare și evaluare a Serviciului Integrat de Transport Public Local

– Cazierul profesional în forma actuală nu poate oferi suficiente date relevante cu privire la activitatea profesională, neregăsindu-se în acesta abaterile de la conduita profesională precum şi sancţiunile primite de persoana care urmează să desfăşoare activitatea de taxi.

Acesta constituie pentru angajator un element extrem de important în alegerea personalului de bord, prin care se poate asigura un serviciu de calitate în condiţii de siguranţă şi securitate. De menţionat că, pe lângă această problemă privind calitatea forţei de muncă, majoritatea operatorilor se confruntă şi cu o criză de personal de bord. Există operatori care au 30% din parcul de taxi disponibil și nu este operațional din cauza lipsei de personal;

– Gradul scăzut de implicare a asociaţiilor profesionale în rezolvarea unor probleme ce privesc activitatea operatorilor. Slaba organizare şi neimplicarea acestora în ceea ce priveşte rolul consultativ la elaborarea Regulamentului şi Caietului de sarcini al serviciului, precum şi participarea la luarea unor decizii la nivelul Administraţiei Publice Locale în ceea ce priveşte activitatea de taximetrie la nivelul Municipiului Bucureşti, fac, ca această activitate să se desfăşoare nu tocmai la nivelul de calitate solicitat de utilizatorii acestui serviciu;

– Potrivit art. 15 alin. (1) din Legea nr. 38/2003 cu modificările şi completările ulterioare „activitatea de dispecerat taxi poate fi executată numai pe raza localităţii de autorizare de către orice persoană juridică, denumită în continuare dispecerat, autorizată de autoritatea de autorizare în condiţiile prezentei legii.” 

– La art. 15 alin. (4) din aceeaşi lege „activitatea de dispecerat se desfăşoară pe baze contractuale numai pentru transportatorii autorizaţi care desfăşoară serviciul de transport în regim de taxi, în aceeaşi localitate de autorizare”, ori realitatea este că în Municipiul Bucureşti, serviciul de transport în regim de taxi este prestat de operatori autorizaţi în alte localităţi de autorizare (ex: operatori din Jud. Ilfov), altele decât PMB. Aceştia beneficiază de prevederile art. 15 alin. (5) din Legea nr. 38/2003 „transportatorii autorizaţi care execută servicii de transport în regim de taxi vor utiliza serviciile unui dispecerat în condiţiile prezentei legi, pe bază de contract de dispecerizare, încheiat cu acesta în condiţii nediscriminatorii”, dar nu poate fi neglijată prevederea art. 15 alin. (4) din Legea nr. 38/2003.

Pătrunderea pe piață a aplicațiilor taxi în vederea preluării comenzilor de la utilizatori, a adus un plus în activitatea de dispecerizare a serviciului, dar s-au creat anumite disensiuni între operatori. Acest lucru ar fi trebuit lămuriri prin îmbunătățiri aduse reglementărilor existente, cu precizări clare care să stabilească condițiile de utilizare a acestora.

– Serviciul de transport public local în regim de taxi fiind o activitate specifică, evaluarea indicatorilor de performanţă pe baza datelor furnizate de operatori nu reflectă realitatea. Valorile indicatorilor de performanţă ai serviciului care au fost transmise la AMRSP de către operatori se încadrează în cele impuse de Regulamentul serviciului, dar nu pot furniza suficiente informaţii pentru a face o analiză precisă a modului în care este prestat serviciul. Baza de date din care au fost extrase cifrele puse la dispoziţie în cursul verificărilor nu este una chiar atât de concludentă, de unde şi evaluarea serviciului are de suferit.

– Serviciul de transport public local în regim de taxi fiind un unul public, prestarea acestuia trebuie să aibă în vedere satisfacţia utilizatorului la un nivel de calitate ridicat, chiar dacă activitatea este susţinută de către operatori privaţi (societăţi comerciale cu capital privat). De aceea, serviciul în sine trebuie tratat ca fiind unul public şi nu ca o afacere privată, care poate genera suficiente neajunsuri în ceea ce priveşte calitatea acestuia.

– Modificările legislative în ceea ce priveşte activitatea de transport public local în regim de taxi, în mare măsură, nu au rezolvat o serie de probleme cu care se confruntă activitatea în sine. Multitudinea factorilor externi, cât şi interni care pot influenţa această activitate (având ca finalitate creşterea calităţii serviciului), nu s-au regăsit în ultimele modificări aduse legislaţiei specifice. Toate propunerile legislative făcute de asociaţiile profesionale, care nu au fost incluse în actuala lege după care funcţionează Serviciul de Transport în regim de Taxi şi de Închiriere, au făcut ca această activitate să se desfăşoare în continuare pe principii de concurenţă mai mult sau mai puţin corecte. De menţionat că, Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi, ar fi trebuit armonizată cu noile regulamente, directive şi decizii ale Uniunii Europene.

– Comportament neadecvat faţă de utilizatorii serviciului, cu încălcarea normelor de conduită socială.

Această situație rămâne în continuare neschimbată față de anii anteriori și constă în:

– ţinuta vestimentară necorespunzătoare prestării unui serviciu public;

– fumatul în autoturism cu şi fără client;

– îmbarcarea şi debarcarea bagajelor în loc să fie făcută de taximetrist, de multe ori rămâne în seama clientului, taximetristul preferând să aştepte în autoturism;

– utilizarea de către taximetrist a unui vocabular nepermis în schimburile verbale cu clientul, rezultat al unei prestaţii neconforme;

– preferă trasee cu distanţe mai mari, între punctul de îmbarcare şi cel de debarcare a clientului;

– aspectul necorespunzător al autoturismului – exterior (vopsea depreciată, urme de lovituri, rugină);

– interior neigienizat;

– convorbire telefonică în timpul transportului, alta decât cea cu dispeceratul serviciului;

– refuzul de a prelua comenzile, care din punctul de vedere al taximetristului nu sunt considerate rentabile;

– neeliberarea bonurilor fiscale clienţilor pentru prestarea serviciului;

– Nerespectarea unor reglementări atât din Codul Rutier privind oprirea sau staţionarea autoturismului taxi în vederea preluării comenzii, altele decât cele prevăzute de lege (în/pe treceri de pietoni, trotuare, intersecţii cu vizibilitate redusă sau trafic intens) cât și a unor prevederi din Regulamentul-cadru al serviciului.

– Ignorarea utilizării spaţiilor amenajate special ca spaţii de aşteptare comenzi taxi, puse la dispoziţia operatorilor de către Autoritatea Publică Locală în limita disponibilului.

– Utilizarea de către operatorii serviciului de taxi a spaţiilor destinate parcărilor de reşedinţă a locuitorilor Municipiului Bucureşti, ca loc de garare a autoturismelor taxi pe timp de noapte.

– Lipsă ecuson taxi pe unele autovehicule înmatriculate în alte judeţe (Ilfov, Giurgiu), dar care circulă fără jenă în Bucureşti. Nu se ştie dacă deţin autorizaţii de transport şi autorizaţii de taxi şi nici localitatea de autorizare.

Concluzii AMRSP

În urma monitorizării au fost desprinse o serie de probleme care pot fi rezolvate de Autoritatea Publică Locală prin introducerea în Regulamentul serviciului, cât şi în Caietul de sarcini al acestuia, a unor propuneri care pot căpăta o formă reglementată. Mare parte din aceste probleme sunt aceleași ca în anii precedenți și nu au fost corectate. Acestea, pot fi de natură organizatorică, cât şi de natura răspunderilor şi sancţiunilor în cazul nerespectării impunerilor legale. Regulamentul-cadru privind executarea serviciului de transport public local în regim de taxi a fost aprobat prin HCGMB nr.178/2008 și necesită actualizare.

Indicatorii de performanţă utilizați în determinarea calității serviciului necesită îndeplinirea anumitor condiţii şi anume:

– existența unei baze de date la firmele de taxi autorizate, aceasta trebuie să fie la fel la toţi operatorii şi completate la zi cu toate informaţiile impuse prin Regulamentul serviciului;

– tratarea serviciului integrat de transport persoane în regim de taxi de către operatori ca pe un serviciu public, în scopul creşterii calităţii şi a gradului de satisfacţie a utilizatorului. Exemplu: Registrul cu reclamații/sesizări ale clienților care să permită preluarea unor informații în vederea evaluării calității acestuia. Registrul trebuie să fie însoțit de o procedură aferentă care să cuprindă toate etapele privind soluționarea petiției de la preluare și înregistrare, până la soluționare și trimiterea către petent a răspunsului. Această procedură trebuie să cuprindă obligatoriu criteriile de clasificare a sesizărilor, cauzele care au stat la baza acestora, precum și alte elemente care au generat-o;

– să permită o evaluare cât mai corectă a performanţelor obţinute în vederea impunerii de standarde superioare;

– aprobarea de către CGMB a unui nou Regulament pentru organizarea şi executarea serviciului public de transport local în regim de taxi care să ţină cont atât de propunerile venite din partea asociaţiilor profesionale, cât şi a celor venite din partea utilizatorilor ca efect al unor prestaţii necorespunzătoare din partea unor operatori. Toate aceste condiţii pot fi îndeplinite de oricare serviciu public, unde pot fi identificate condiţiile mai sus menţionate, dar mai puţin în cazul serviciului de transport public local în regim de taxi.

În acest sens, AMRSP, prin personalul de specialitate, în urma inspecţiilor făcute în teren la operatorii serviciului şi a constatărilor făcute, propune o serie de măsuri care pot avea efecte benefice în creşterea calităţii serviciului şi anume:

1. În Regulamentul de organizare şi executare a Transportului Public Local în regim de Taxi, care urmează a fi modificat, să se introducă la Capitolul Transportul public local de persoane în regim de taxi, la actualul art. 18 „serviciile de transport public local de persoane în regim de taxi se efectuează numai de către transportatorii autorizaţi care deţin autorizaţii de transport şi autorizaţii de taxi valabile şi se efectuează pe raza teritorial-administrativă a Municipiului Bucureşti”, cu precizarea că, operatorii cu domiciliul în localităţi limitrofe Municipiului Bucureşti, care doresc să presteze serviciul de transport public local în regim de taxi pe raza acestuia, să poată efectua acest serviciu numai în baza unui aviz din partea Primăriei Municipiului Bucureşti. Pentru acei transportatori care execută transport în regim de taxi, fără a se supune reglementărilor actuale, sunt necesare măsuri urgente de modificare a cadrului legislativ și a reglementărilor actuale.

2. Inventarierea tuturor spaţiilor posibile destinate staţionării taximetrelor şi corelarea acestora cu numărul de autorizaţii taxi eliberate de PMB, apoi întocmirea unor liste cu toate spaţiile special amenajate.

3. Efectuarea de studii în scopul dimensionării corecte a necesarului de autorizaţii taxi la nivelul Municipiului Bucureşti şi a corelării acestora cu necesarul de solicitări, precum și o verificare cât mai eficientă a organelor abilitate în trafic pentru depistarea ilegalităților.

4. Elaborarea unui site administrat de PMB cu cazierul personalului de bord al fiecărui operator de serviciu taxi, accesibil tuturor celor interesaţi de acesta care să poată fi actualizat permanent. Această actualizare trebuie să constituie o obligaţie a fiecărui operator de serviciu taxi și să fie prevazută în Regulamentul şi Caietul de Sarcini al Serviciului.

5. Introducerea în Regulament a unei prevederi care să dea posibilitatea în limitele prevăzute de legea de organizare şi funcţionare a acestora, să participe nemijlocit chiar şi cu rol consultativ la luarea deciziilor importante în ceea ce priveşte activitatea de transport public local în regim de taxi.

6. Includerea în Regulamentul Serviciului a unor prevederi clare cu privire la modul în care se poate desfăşura activitatea de dispecerat la nivelul Municipiului Bucureşti, atât pentru operatorii cu domiciliul în Bucureşti, cât şi pentru operatorii înregistraţi în judetul Ilfov care prestează serviciul de taxi pe raza Municipiului Bucureşti. De mentionat că, pe piața transportului public au pătruns diferite aplicații care permit contactul cât mai rapid între prestatorul serviciului și utilizator. Acest fenomen a creat nemulțumiri în rândul celor care prestează un astfel de serviciu, tocmai de aceea pătrunderea acestor aplicații trebuie reglementată corespunzător.

7. Întrucât s-a constatat că baza de date necesară colectării informaţiilor în vederea evaluării serviciului nu este cea impusă de Regulamentul Serviciului, se va propune includerea unei precizări clare în Regulament a evidenţelor ce trebuie ţinute de către operatorii serviciului şi care să cuprindă toate informaţiile necesare unei evaluări corecte şi rezonabile a nivelurilor de calitate a prestaţiilor.

Din punctul de vedere al AMRSP, se încalcă flagrant specificaţiile legale, conform art. 20 din Legea nr. 38/2003, care precizează foarte clar că: „se interzice taxiurilor să efectueze transport public de persoane în regim de taxi sau să staţioneze în vederea efectuării în mod permanent a unor astfel de transporturi în interiorul unei localităţi, alta decât localitatea de autorizare”, cu atât mai mult cu cât nu se cunoaşte dacă procedura prin care au fost eliberate autorizaţiile taxi este una legală, în conformitate cu precizările legislative prezentate la începutul acestui material.

Din acest punct de vedere, se desprinde extrem de clar situaţia de concurenţă neloială pe piaţa serviciilor de transport public în Municipiul Bucureşti, în special între transportatorii reglementați prin Legea nr. 38/2003 și alți transportatori, alții decât cei autorizați în baza prevederilor actualei legi.

Verificarea modului în care Administraţiile Publice Locale din localităţile şi judeţele limitrofe Bucureştiului au respectat prevederile legislative în ceea ce priveşte înfiinţarea, organizarea şi controlul Serviciilor de transport persoane în regim de taxi, inclusiv acordarea Autorizaţiilor de transport şi a Autorizaţiilor taxi este în sarcina Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC).

Constatări asupra modului de desfăşurare al Serviciului de Transport în regim de Taxi în Municipiul Bucureşti

1. Numărul de autorizaţii taxi acordate de către Autoritatea de Autorizare din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti este în conformitate cu norma legală de 4 autorizaţii la 1000 de locuitori.

2. Autorizaţiile taxi actuale sunt valabile până în anul 2020.
3. Numărul staţiilor de taxi la nivelul Municipiului Bucureşti este insuficient, iar numărul de locuri aferent acestor locaţii este de 373, conform Anexei nr. 7 din “Studiul privind dimensionarea numărului de taxiuri ce pot funcţiona pe teritoriul Municipiului Bucureşti” aprobat prin HCGMB nr. 91/2008.

4. Unii deţinători de autorizaţii de transport în calitatea lor de transportatori autorizaţi (societăţi) nu au spaţii suficiente de garare pentru întreaga flotă deţinută, deşi această condiţie este obligatorie la încheierea contractului de delegare a gestiunii serviciului printr-o declaraţie pe propria răspundere, conform prevederilor Legii nr. 38/2003, art. 8 „autorizaţia de transport se eliberează de către autoritatea de autorizare pe durată nedeterminată şi estevalabilă cu condiţia vizării acesteia la fiecare 5 ani de către aceasta, odată cu verificarea îndeplinirii condiţiilor care stau la baza emiterii unei astfel de autorizaţii” şi art. 9, alin. 1, lit.e, pct. 1 „declaraţie pe propria răspundere a transportatorului că poate asigura spaţiile necesare pentru parcarea tuturor autovehiculelor cu care va desfăşura transportul în regim de taxi sau transportul în regim de închiriere, spaţii deţinute în proprietate sau prin contract de închiriere, spaţii deţinute în proprietate sau prin contract de închiriere.”

5. Transportatorii autorizaţi care execută serviciul de transport în regim de taxi, conform prevederilor Legii nr. 38/2003 au obligaţia de a utiliza un serviciu de dispecerat de taxi. Acestea sunt obligatorii pentru toate taxiurile transportatorilor autorizaţi care îşi desfăşoară activitatea. Există la nivelul Municipiului Bucureşti, operatori care nu respectă această prevedere legală.

6. Toate dispeceratele asociate operatorilor de taxi contractează ilegal pentru activitatea de dispecerizare a prestaţiei operatorilor de taxi autorizaţi de către alte administraţii publice locale din localităţile şi judeţele limitrofe.

7. Cea mai mare problemă cu care se confruntă serviciul public de taxi o reprezintă prezenţa într-un număr mare a autoturismelor taxi autorizate de către primăriile localităţilor limitrofe Municipiului Bucureşti. De menţionat că, la nivelul Municipiului Bucureşti serviciul de taxi este prestat şi în alte forme care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de actuala legislaţie prin folosirea unor aplicaţii proprii.

8. Operatorii de transport în regim de taxi consideră că prestaţia este mai degrabă un job şi, mai apoi sau deloc, un serviciu public.

9. Majoritatea acestora, nu cunosc legislaţia în domeniu şi mai ales Regulamentul serviciului aprobat de CGMB prin Hotărârea nr. 178/2008.

10. Cea mai mare parte a operatorilor serviciului nu deţin sau nu are organizată o bază de date despre activitatea prestaţiei şi în consecinţă, nu evaluează indicatorii de performanţă prevăzuţi în Regulamentul serviciului aprobat de CGMB prin Hotărârea nr. 178/2008.

11. Unii operatori ai serviciului cărora li s-au cerut rapoartele privind indicatorii de performanţă ai serviciului nu au transmis la AMRSP nicio informaţie, iar alții nu mai au aceeaşi adresă de corespondenţă, neputând fi găsiţi pentru monitorizarea activităţii de taxi prestate.

12. Transportatorii autorizaţi au obligaţia de a deţine mijloace de transport specializat pentru persoanele cu handicap. Această obligaţie nu se respectă de către toţi operatorii, aceştia motivând faptul că, mijlocul de transport aferent persoanelor cu handicap este greu de procurat şi nu justifică investiţia sau cele adaptate în regie proprie nu sunt admise în vederea omologării de către RAR.

13. Necesitatea efectuării de către Administraţia Publică Locală a unor studii privind dimensionarea numărului de taxiuri ce pot funcţiona pe teritoriul Municipiului Bucureşti, cu respectarea actualelor prevederi legale. Ultimul studiu a fost efectuat în anul 2008.

14. Reconsiderarea locurilor de aşteptare a taxiurilor ca locaţie faţă de carosabil, fără ca acestea să stânjenească în niciun fel circulaţia. Numărul acestora este insuficient sau inexistent în special în apropierea zonelor comerciale.

15. Tarifarea este diferenţiată, nu există un tarif unic.
16. Ajustarea tarifelor trebuie făcută cu respectarea prevederilor legale ținând cont de parametrii de ajustare (indice prețuri de consum, evoluția cursului leu/euro, evoluția costului forței de muncă)

17. Nu este asigurat un echilibru între cerere şi ofertă.
18. Spațiile amenajate ca stații taxi să fie ușor accesibile și în preajma stațiilor de transport public local (tramvai, troleibuz, autobuz, metrou), iar capacitatea să poată asigura suficiente locuri pentru mijloacele de transport taxi, astfel încât să răspundă tuturor solicitărilor venite din partea utilizatorilor.

Raportul a fost efectuat în urma monitorizării în stradă și a controalelor efectuate la sediile a 24 de societăti comerciale care dețin autorizații de transport și de taxi eliberate de Autoritatea de Autorizare din Municipiul București.