CLUJUL, LOVIT DE NULITATE ABSOLUTA SI IN PROPRIILE SIMTURI

Pe rol se află pronunțarea hotărârii în dosarul civil cu numărul mai sus menționat, privind plângerea contravențională formulată împotriva procesului verbal de contravenție încheiat la data de 08.08.2016 de intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CLUJ.

La apelul nominal făcut în cauză, se constată lipsa părților. Procedura este legal îndeplinită. Se face referatul cauzei după care:

Instanța constantă că dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din 01 martie 2017, când părțile prezente au pus concluzii pe fondul cauzei conform încheierii de ședință din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

I N S T A N T A

Deliberând, reține că prin plângerea formulată, petentul DAS a solicitat a se dispune anularea procesului-verbal de contravenție întocmit în data de 8 august 2016 de intimatul IPJ Cluj, exonerarea de la plata amenzii în cuantum de 25.000 lei, a se dispune restituirea certificatului de înmatriculare și a plăcuțelor cu numărul de înmatriculare, înlăturarea sancțiunii complementare a suspendării dreptului de utilizare a autoturismului marca Renault Fluence și obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea plângerii formulate se arată că procesul-verbal de contravenție întocmit în data de 8 august 2016 pe numele petentului este lovit de nulitate absolută, deoarece nu cuprinde descrierea faptei contravenționale reținute în sarcina sa.

Agentul constatator nu a descris circumstanțele faptice de natură a-l determina să califice fapta petentului ca încadrată în activitatea specifică serviciului de taximetrie desfășurat fără autorizație. Astfel, nu au fost menționate elementele referitoare la existența pasagerilor în autoturismul petentului, efectuarea plății de către acești pasageri ori referitoare la parcurgerea unei rute comandate de aceștia. În lipsa menționării elementului material al laturii obiective a contravenției reținute se impune a se constata nulitatea procesului-verbal de contravenție în conformitate cu prevederile art.17 din OG nr.2/2001. În legătură cu „așa-zisa faptă ilegală” reținută în sarcina sa, petentul arată că șoferii de taxi au făcut constatarea ansamblului circumstanțelor faptice și nu agentul constatator prin propriile sale simțuri. Acesta, pur si simplu a apreciat ca fiind adevărate informațiile primite de șoferii de taxi care, în data de 8 august 2016, au „organizat un flagrant” și a dispus sancționarea contravenționala a petentului la sugestiile acestora. Petentul arată că transportul de persoane de către partenerii UBER nu constituie servicii de taximetrie, așa cum sunt acestea definite de art.4 din Legea nr.38/2003. Partenerii UBER care sunt de acord să ofere locuri în autoturismul proprietate personală și să circule împreună cu alte persoane ce solicită acest serviciu nu încasează nici un ban de la pasageri, aceștia din urma achitând costul către UBER, de pe card. Practic, UBER este un intermediar exclusiv între partenerii UBER și pasageri în ceea ce privește serviciul de transport. Ca urmare, spre deosebire de un taximetrist, un partener UBER nu este furnizor de transport, ci intermediar între partenerii UBER și pasageri, contractarea serviciilor de transport se face exclusiv prin intermediul UBER și nu prin intermediul partenerilor, partenerii UBER nu încasează nici un ban, plata serviciilor făcând-se exclusiv către UBER, iar punctul de plecare al rutei comandate este localizat pe ruta deja planificată al partenerului UBER care decide să călătorească cu pasagerul către destinații similare sau aflate în apropiere, potrivit conceptului ride sharing. Diferențele de funcționare ale celor două sisteme dovedesc că prevederile Legii nr.38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere nu reglementează conceptul inovator de ride sharing oferit de UBER și de partenerii săi. În ceea ce privește sancțiunea aplicată prin procesul-verbal de contravenție, petentul, prin reprezentantul său, arată că aplicarea sancțiunii prevăzute de art.55 pct.5 lit.a din Legea nr.38/2003  impune existența unui subiect activ special, calificat. Acesta trebuie să fie transportator, adică persoană fizică sau juridică înregistrată la Registrul Comerțului in vederea desfășurării unei activități de transport. Or, în cazul dedus judecății, contravenția este reținută în sarcina unei persoane fizice, situație ce ar fi impus aplicarea prevederilor art.55 pct.5 lit.h din Legea nr.38/2003 dacă s-ar fi apreciat că se face vinovat de săvârșirea contravenției prevăzute de art.4 din Legea nr.38/2003.

Prin întâmpinarea depusă, intimatul a solicitat respingerea plângerii formulate și menținerea procesului-verbal de contravenție întocmit cu respectarea prevederilor art.16 si 17 din OG nr.2/2001. În susținerea poziției procesuale exprimate a fost depus raportul întocmit de agentul constatator în care se arată că în data de 8 august 2016 se afla în executarea serviciului de siguranță publică și patrulare, în jurul orei 02:05, a oprit autoturismul marca Renault Fluence în dreptul imobilului cu nr. 1-3.

A solicitat conducătorului auto să prezinte actele personale și ale autoturismului. În condițiile în care în autoturism se mai aflau încă două persoane de sex masculin, petentul a fost întrebat dacă îi cunoaște și a raspuns că îi sunt prieteni. La legitimarea pasagerilor s-a constatat că este vorba despre numiții PI și JTR, care au declarat că nu cunosc conducătorul auto și au efectuat o comanda pe aplicația UBER, cursa fiind achitată prin intermediul aplicației. Ulterior, petentul a declarat verbal că a venit în Cluj Napoca în perioada festivalului Untold în calitate de colaborator al aplicației UBER, autoturismul pe care îl conducea aparține mamei sale și nu deține autorizație de transport în regim de taxi sau de închiriere, deoarece nu se impune deținerea unor astfel de autorizații pentru colaboratorii UBER. Petentul a fost condus la sediul Secției 6 și a fost sancționat contravențional potrivit art.55 pct.5 lit.a din Legea nr.38/2003. A fost aplicată amenda în cuantum de 25.000 lei, a fost reținut certificatul de înmatriculare al autoturismului și plăcuțele cu numerele de înmatriculare.

Întâmpinarea a fost comunicată petentului în procedură prealabilă judecății, iar în răspunsul la întâmpinare acesta a reiterat afirmațiile cuprinse în motivarea plângerii contravenționale în sensul că nu poate avea calitatea de subiect activ al contravenției reținute în sarcina sa. Chiar intimatul a admis în mod implicit nelegalitatea sancțiunilor aplicate prin procesul-verbal de contravenție soluționând plângerea formulată împotriva măsurii de suspendare a dreptului de utilizare a autoturismului marca Renault Fluence în sensul admiterii și dispunând restituirea plăcuțelor și a certificatului de înmatriculare al vehiculului.

Din analiza înscrisurilor depuse în probațiune la dosar și a probatoriului administrat în cauză, instanța reține că petentului i-a fost aplicată amendă în cuantum de 25.000 lei și s-a luat măsura complementară a reținerii certificatului de înmatriculare al vehiculului și a reținerii plăcuțelor cu numerele de înmatriculare, fiind suspendat dreptul de utilizare al autoturismului pentru o perioadă de 6 luni pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.7 alin.2 și sancționată de art.55 pct.5 lit.a din Legea nr.38/2003. Potrivit stării de fapt reținute, în data de 8 august 2016, în jurul orei 02:00, petentul a fost depistat în timp ce conducea autoturismul marca Renault Fluence efectuând serviciul de transport public de persoane în regim de taxi fără a deține autorizatie de transport persoane. Procesul-verbal de contravenție a fost întocmit la aceeași data, în prezența petentului și a martorului PI.

În termenul prevăzut de art.31 alin.1 din OG nr.2/2001, termen calculat de la data comunicării procesului-verbal de contravenție, petentul a formulat plângere contravențională în susținerea căreia a solicitat audierea martorului GMR a cărui declarație este consemnată în dosar.

Intimatul a solicitat audierea martorului semnatar al procesului-verbal de contravenție, dl.P și a numitului JTR a cărui declarație este consemnată la filele din dosar.

Analizând legalitatea și temeinicia actului constatator și sancționator, instanța constată că nu sunt aplicabile prevederile art.17 din OG nr.2/2001, nefiind constatată existența vreuneia dintre situațiile pentru constatarea nulității procesului-verbal de contravenție. Instanta apreciază că nu ne aflăm în situația unei nedescrieri a faptei reținute în sarcina petentului, așa cum s-a arătat în motivarea plângerii contravenționale pentru a se putea face aplicarea prevederilor art.17 din OG nr.2/2001. Potrivit mențiunilor agentului constatator, în data de 8 august 2016 petentul a efectuat servicii de transport persoane fără a deține autorizație de transport persoane, fiind astfel încălcate prevederile art.7 alin.2 din Legea nr.38/2003 potrivit cărora este interzis transportul public de persoane contra cost fără a deține autorizație taxi valabilă sau copie conformă valabilă.

Din probatoriul administrat în cauză reiese că la începutul lunii august 2016, în perioada festivalului Untold, în Cluj-Napoca s-a deplasat un număr mare de autoturisme aflate în parteneriat UBER. Potrivit explicațiilor date de martorul GMR se încheie un contract de colaborare între UBER și o societate comercială sau o persoană fizică autorizată. În această modalitate poți deveni partener UBER și să transporți terțe persoane cu mașina proprietate personală. Între conducătorul auto și UBER nu există un raport juridic direct. Utilizator al acestui serviciu de transport în conceptul ride sharing poate fi orice persoană care descarcă aplicația, introduce datele sale persoanale și ale unui card valid, este acceptată în acest sens și își dă acordul cu termenii și condițiile contractului de pe platformă. Apoi, accesează platforma și menționează punctul de unde dorește să plece și traseul pe care îl urmează, iar partenerii UBER ce parcurg același traseu pot accepta să transporte și clientul respectiv. Plata aferentă se realizează direct în contul UBER de către client, conducătorul auto neprimind vreo sumă de bani de la acesta.

Martorul GMR a recunoscut că la începutul lunii august 2016 în Cluj-Napoca s-au aflat mai mulți parteneri UBER, însă pentru a participa la festivalul Untold. În timpul liber, ținând cont de traseele urmate, au dat curs diverselor solicitări ale utilizatorilor platformei UBER și au transportat persoane în diverse locații.

Martorul PI a explicat că este vorba despre mai mult de 40 autoturisme ce s-au deplasat în Cluj-Napoca cu scopul principal de a transporta persoane contra cost. Atât martorul semnatar al procesului-verbal de contravenție, dl. PI cât și martorul propus spre audiere de catre intimat, JTR, sunt taximetriști și au identificat ușor autoturismele care ofereau serviciu de transport persoane în oraș în acea perioadă. Încercarea de a determina organele de poliție să ia măsuri împotriva acestora nu a avut efect, astfel încât, în data de 8 august 2016 mai mulți taximetriști au hotărât să „organizeze flagrante”. S-au înscris în prealabil pe platforma UBER și au solicitat să fie transportați pe diverse trasee. Contrar afirmațiilor cuprinse în motivarea plângerii contravenționale și a celor afirmate de martorul GMR în declarația sa, serviciile oferite în Cluj-Napoca nu respectau conceptul ride sharing. Utilizatorii platformei făceau efectiv comandă de o mașină și indicau destinația, fără a avea nicio legătură cu un eventual traseu al șoferului partener UBER. Sigur, plata era efectuată în contul UBER, direct de pe cardul clientului.

Așa s-a procedat și în cazul martorilor PI și JTR, care au solicitat o mașină. La solicitarea dânșilor, petentul i-a transportat cu autoturismul marca Renault Fluence la o benzinărie, și-au cumpărat dulciuri, și apoi retur, unde se afla Secția 6 de Poliție Cluj.

La solicitarea agentului de poliție, care se afla în fața sediului poliției, petentul a prezentat actele personale și documentele mașinii la control, însă nu a putut prezenta autorizație de transport persoane. Or, potrivit art.7 alin.1 din Legea nr.38/2003, transportul în regim de taxi se execută numai de către transportatorii autorizați care dețin autorizații taxi valabile.

Ca urmare, instanța apreciază că petentul se face vinovat de săvârșirea contravenției prevăzute de art.7 alin.2 din Legea nr.38/2003, efectuând servicii de taximetrie fără autorizație.

Însă, procesul-verbal de contravenție încheiat pe numele petentului se impune a fi anulat pentru următoarele considerente:

În primul rând, se constată o inadvertență în ceea ce privește locul săvârșirii contravenției. Astfel, în procesul-verbal este menționată o adresă, locatie indicată și in raportul întocmit de agentul constatator, iar martorii audiați în cauză au arătat că au fost transportați și la o benzinărie, agentul de poliție aflându-se la această locație.

În al doilea rând, nu a fost vorba despre oprirea în trafic regulamentară a conducătorului autoturismului marca Renault Fluence, așa cum a menționat agentul constatator în raportul său, ci de „aducerea” acestuia la sediul Secției de Poliție de către clienții transportați. La indicațiile acestora, agentul de poliție a verificat conducătorul auto și apoi l-a sancționat contravențional.

În ceea ce privește sancțiunea aplicată, instanța constată că petentului i-au fost aplicate dispozițiile art.55 pct.5 lit.a din Legea nr.38/2003 potrivit cărora constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 25.000 lei la 50.000 lei fapta aplicabilă transportatorilor pentru nerespectarea art.7 și 8.

Aceste articole fac referire la modalitatea de obținere a autorizației de transport, însă se aplică în cazul transportatorilor. Or, definiția transportatorului este dată de dispozitiile art.1 ind.1 lit.v din Legea nr.38/2003 și reprezintă persoana fizică, asociația familială sau persoana juridică înregistrată la registrul comerțului pentru a desfășura activități de transport cu vehicule rutiere.

Petentul DAS nu se înscrie în categoria transportatorilor, astfel încât nu poate fi sancționat contravențional potrivit art.55 pct.5 lit.a din Legea nr.38/2003.

Aceasta este concluzia la care a ajuns, de fapt, și organul constatator în condițiile în care IPJ Cluj a admis plângerea formulată și a dispus restituirea certificatului de înmatriculare reținut în data de 8 august 2016 și restituirea plăcuțelor cu nr.de înmatriculare. Potrivit notei de raport emisă, IPJ Cluj explicitează că măsura reținerii certificatului de înmatriculare și a plăcuțelor cu numerele de înmatriculare dispusă prin procesul-verbal de contravenție este nelegală, deoarece nu a avut la bază un act administrativ de tipul celui prevăzut de dispozițiile art.58 ind.1 alin.2 si 3 din Legea nr.38/2003, măsura neputând fi dispusă în cadrul unui proces-verbal de contravenție a cărui legalitate este analizată în procedura prevăzută de OG nr.2/2001 și nu în cadrul procedurii speciale prevăzute de Legea nr.544/2004.

Față de cele prezentate, instanța constată că procesul-verbal de contravenție contestat în prezenta cauză este nelegal, astfel încât, în baza dispozițiilor art.34 din OG nr.2/2001, va admite plângerea formulată și va dispune anularea procesului-verbal de contravenție, a sancțiunilor aplicate și exonerarea petentului de la plata amenzii în cuantum de 25.000 lei.

În condițiile în care IPJ Cluj a admis plângerea formulată și a restituit petentului atât certificatul de înmatriculare al autoturismului cât și plăcuțele cu numerele de înmatriculare, instanța va respinge ca rămasă fără obiect cererea de restituire formulată în cadrul plângerii contravenționale.

Nu au fost solicitate cheltuieli de judecată în prezenta cauză.