Ce-mi doream eu înainte de revelion:
Voiam să câştig o casă, o maşină, 1.000.000 €, după care să am o relație cu o indiancă săracă, dar credincioasă, să mă prindă că o înşel cu o chinezoaică din clasa mijlocie, să le las pe amândouă, pe indiancă să o las de amărâtă ce e, pe chinezoaică pentru că n-aş înțelege-o niciodată, să mă combin cu una mai bogată ca mine, şi cu vreo patruzeci de ani trecuți cu bine mai mulți decât mine, să mă falimenteze ca să mă aibe la mână, o las cu tot cu bani, nu merită, să-mi rupă inima o manelistă, o las că şi sărac şi bogat aia n-ar înțelege nimic de la mine, apoi să mă întorc la indiancă, să câştige o casă, o maşină şi 1.000.000€ la Loto, să mă lase de sărac ce sunt, să mă însor cu o doctoră-n psihologie ca să trec peste toate traumele, să mă interneze la nebuni, să evadez de-acolo şi pe 29 decembrie să mă angajez la Uber pentru tariful dinamic. Am zis!
Care a fost rezultatul:
– Liber? întreabă, ajungând la mine după ce a urcat în primul taxi, a coborât, apoi în al doi-lea… al trei-lea…
– Da, poftiți, unde mergem?
– Domnule! Am avut un revelion penibil, m-am simțit penibil, toată lumea combinată, eu… Îmi vine să urlu, încă mai e noaptea dintre ani! Auziți, e adevărat că taximetriştii sunt grobieni, porci, violenți chiar?!!…
– Păi…
– E adevărat că se poartă mizerabil cu femei… singure… aşa, ca mine, lipsite de apărare?!!!
– Nu cunosc asemenea…
– E… e adevărat că duc femei… aşa… puțin amețite, ca mine… într-o pădure, undeva… şi profită de bunătatea lor?!!!… cu… cu nonşalanță, cu dezinvoltură, ca animalul, ca şi când nu mai există lege, nimic?!!! Le iau şi banii şi le lasă acolo, tremurând năuce, nemaiştiind de lege, de serviciu, de casă, de nimic…
– Nu cunosc asemenea specimene, vă rog…
– Bine dom’le, al naibii fezbucu’ mă-sii, du-mă la Centrul Vechi… ba!!!! Mai bine du-mă acasă, că se scoală bărbată-miu, Calea Vitan 213!! Nimic nu mai merge în țara asta!…
La mulți ani, un an nou fericit, aşa cum ți-l doreşti!
Distribuie articolul prin:
