A fost o epocă în care politicienii mințeau, iar jurnaliștii se străduiau să descopere și să deconstruiască minciunile.
Acum, s-a făcut dreptate: mint și unii și alții în egală măsură, aflându-se într-un fel de competiție nesănătoasă.
Chiar dacă este aproape moartă, taximetria este încă un os bun de ros. Astfel, oameni care în timp au adus mari deservicii taximetriei, caută acum ca prin minciună să își șteargă urmele, în speranța că „noua taximetrie” le va spăla imaginea. Dacă ne raportăm la aceastã idee, putem vedea cum toți golanii trag în toate părțile de taximetrie ca de un leș, mințind fără rușine.
Asistăm la spectacolul degradării vieții taximetriștilor, datorat în mare parte oportuniştilor și a politicii tehnologiei democratice și originale, oferită de pirați.
Uneori îți vine să râzi și gândul te duce la memorabilul nostru Caragiale și la nedumerirea cetățeanului turmentat.
„Eu pentru cine votez?”, este întrebarea pusă cu vădita consternare de oameni simpli, în fața proceselor democratice false și orchestrate. În vremurile de atunci oamenii parcă aveau totuși umor, poate o oarecare naivitate, nu erau atât de rafinați si de perverși încât să-și ascundă intențiile. Umorul lui Caragiale este o dovadă a talentului și a inteligenței native a poporului român, reușind să zugrăvească personaje și situații din care se poate vedea că oamenii nu erau proști, doar făceau pe proștii.
Acum, ceea ce se petrece în jurul nostru nu este nici umor, nici naivitate.
Este răutate, perfidie, rafinament pervers, inteligență pusă în scopuri de distrugere, versatilitate, șmecherie, lipsă de înțelepciune și bun simț, minciună și oportunism. În două cuvinte – suflete bolnave. Oameni avizi de putere sau de bani, care fac orice numai să-și mențină sau să dobândească banii și puterea.
Mulți dintre cei care intră în taximetrie folosesc minciuna pentru a avea succes, minciuna fiind o afirmație prin care se denaturează în mod deliberat adevărul. Minciuna este o afirmație contrazisă de experiență, observație sau bun simț; ea este oferită de persoana mincinoasă în mod premeditat sau spontan, prin contorsionarea totală sau parțială a faptelor și a adevărului sau prin argumentarea selectivă, dar aparent semnificativă, a faptelor. „Minciuna este vacanța adevărului”, spunea Lucian Blaga și nu greșim dacă spunem că mințind, ucidem adevărul.
De la prima minciună ușurăm drumul celorlalte minciuni pe care le vom spune, creând condiții favorabile unor păcate și mai mari: cel al furtului, creării haosului, al corupției și al subdezvoltării.
De regulă, minciuna se consideră o acțiune intenționată de declarare a unei stări, pentru a produce confuzie, a oferi false speranțe, a determina o anume acțiune sau a crea un avantaj care servește celui care minte. Deși minciunile premeditate sunt cele care sunt considerate a fi mult mai devastatoare și de neiertat, se pot totuși identifica și minciuni spontane, nepremeditate, dar determinate de lipsa de informare, de înțelegere incorectă sau de interpretarea greșită a informațiilor existente în acel moment.
De curând, în urma scandalului mediatic despre evaziunea fiscală a celor de la Uber, Nicoleta Schroeder, manager general al acestei rețele tehnologice, prin ideea că „inovația precede legislaţia”, amestecă intenționat și premeditat minciuna, și acoperă faptul că prin inginerii contabile, Uber aduce o gaură de zece milioane de euro la bugetul statului lunar, după cum declară Aurelian Bădulescu, viceprimarul Bucureștiului.
La scurt timp, FORT (Federația Operatorilor Români de Transport), prin vocea vicepreședintelui Lăzărescu, îi cere demisia viceprimarului Capitalei, pe care îl acuză că apără interesele unor firme din taximetrie și încearcă să acopere o evaziune de peste 100 de milioane de Euro – o zecime din totalul bugetului Bucureștiului pe anul 2017.
Nici nu ne mirã, deoarece dacă intrăm pe pagina oficială a celor de la FORT, la secțiunea IV „taxi” îl găsim pe Mihai Ghișă ca vicepreședinte, iar la secțiunea Euroregiunea III, VII și pe Cristian Lăzãrescu.
Aceeași vechi prieteni și parteneri de afaceri murdare, care prin minciună, dezinformare și trafic de influență au introdus pe piața taximetriei Taxi Pelicanul și Pelicanul Grup, fluturând pe sub nasul celor revoltați, draftul faimosul protocol între București și Ilfov, nesemnat până în ziua de astăzi, aducând concurența neloială la maxim în taximetrie.
Citește și:
http://academiadetaxi.info/taximetria-din-ilfov-caracatita-penala/
De fapt, aceeași gașcă care a consiliat mafia samsarilor din taximetria ilfoveanã și care, în cârdaşie cu primăriile ilfovene, au emis fără număr sute de autorizații taxi care operează preponderent în București; au inventat dispeceratul de taxi din București care dispecerizeazã taxiuri cu autorizații de Ilfov sau din județul Giurgiu, din localități de care habar nu am avut că există. După primăria Voluntari, abia anul acesta primăria de la Vidra a început să anuleze numărul autorizațiilor de taxi emise de zece ori mai mult decât numărul legal – le-a redus la 30 din 300 – fapt ce a dus la o adevărată „revoltă” în comuna de lângă București.
Acum, amândoi au schimbat „barca” și pescuiesc la două undițe: angajează șoferi la plan pentru Uber, în calitate de „owner fleet”.
Minciunile premeditate și împrăștiate de gașca Lãzărescu – Ghișe – Schroeder produce confuzie și speranțe false, și îi pune pe oameni în situații de complicitate la infracțiuni cu consecințe deosebit de grave.
La noi oamenii sunt toleranți, dar dacă ne uităm la adevăratele lupte de stradă din Italia și Franța, unde taximetriștii revoltați au incendiat mașini Uber sau la amenzile enorme care au făcut ca activitatea Uber din Taiwan să își oprească activitatea, vedem o realitate care are la baza minciuna și fărădelegea, adică chiar „nereglementarea”, mult invocată de către „binomul” care a distrus taximetria din București și de ce nu, principiile incorecte care există acum în taximetria dintre București și Ilfov, și taximetria în raport cu Uber.
Lupta între taximetriști și Uber a ajuns la nivelul superior, iar asta se vede prin reacția FORT în comparație cu cea a COTAR-ului, care este agreat de Primăria Capitalei. Este o evidență faptul că FORT apără interesele piraților, iar COTAR pe cele ale taximetriei tradiționale. FORT acuză fraudele din taximetria bucureșteană, cu toate că ei reprezintă mascat concurența neloială practicată de Uber și de Ilfov. FORT ar trebui să apere legea și să arate că Uber ori își plătește toate taxele ori dispare.
Pozițiile duble ale tandemului Lãzărescu – Ghișe, prin dezvoltarea afacerilor în domeniul taximetriei cât și în cadrul Uber arată scopul acestora: să te folosești de o Federație a transportatorilor, apărând doar interesele de grup, nu mai seamănă cu o luptă sindicală, ci mai de grabă cu sindicatul mafiei. Cerința acestora, prin vocea celor de la FORT, de a demite o persoană din Administrația Locală a unei capitale europene arată gradul de manipulare a mafiei. O practică pe care au mai folosit-o în istorie și care a dus la haosul și degringolada existentă în acest moment în taximetria din București și Ilfov.
Prin aceasta minciună, prin specularea imprejurarilor, a lipsei de informare, de înțelegere corectă și de interpretarea greșită a informațiilor existente în acest moment, se îndeamnă la haos. Astfel, încurajează oamenii să încalce legea deși aceasta este foarte clară și trebuie respectată.
Emiterea de speculații prin care – spun ei, Comisia Europeană ar face unele recomandări în sensul legalizării Uber, nu este mai presus de legea statală, iar prezentarea tendențioasã care lasã loc de interpretare a acestor recomandări, arată de fapt că Uber are nevoie de oameni care se cred mai presus de lege și pe care nu o respectă, invocând ce le convine și când le convine, protejând interesul propriu sau de grup.
Folclorul spune că Uber este un concept care caută să distrugă un sistem creat pentru oameni și în care sunt acceptați doar clienții potenți, sau mai precis cardurile acestora.
Tot folclorul mai spune că Uber fură identitatea tuturor și o folosește după bunul plac, spionează fără avertisment și fără scrupule. Se mai spune că Uber se bazează pe trafic de influență, oferind curse gratuite pentru cei care ar trebui să aplice legea. În această activitate ilegală aceștia la rândul lor protejează Uber. Uber se foloseste de toată lumea până își va atinge țelul, după care nu va mai avea nevoie de nimeni. Nici de Lãzărescu, nici de Ghișă, nici de Schroeder, nici de șoferii care i-au ajutat sau de cei care s-au prostituat profesional pentru curse gratis.
Taximetria tradițională este o meserie și are la bază o activitate umană nu ciberneticã.
Taximetriștii sunt oameni și sunt în stare să facă front comun în situații când integritatea, libertatea sau revendicările lor sunt puse în pericol. Chiar dacă unii taximetriști fac și altceva decât taximetrie, au un puternic spirit civic fără de care nu ar putea practica această meserie. Taximetria este un mod de viață și taximetriștii adevărați sunt în stare să-si apere meseria, demonstrând că banul este doar mijlocul de supraviețuire și nu un scop.
Spiritul taximetriei este un spirit liber, fără monitorizare din partea unora care sunt hoți de meserie și care acum strigă „Hoții!”, uitând că minciuna are picioare scurte, chiar dacă este cosmetizatã în Fata Morgana, ca să nu vezi cât îți trage din banii de pe card.
Acum, Uber minte, politicienii mint, organizațiile profesionale ne păcălesc, jurnaliștii primesc curse gratis și într-adevăr, lui Caragiale i se face dreptate: niște mincinoși. Și unii și alții.
O zi bună taximetriști, oriunde v-ați afla!
