„Dezvoltarea tehnologică, în special a aplicațiilor care funcționează prin intermediul telefoanelor mobile inteligente a dus la apariția unor servicii de transport noi, care permit utilizarea mai eficientă a mașinilor deja existente și care, deși sunt folosite de aproximativ un milion de oameni în România, nu sunt definite de legislația în vigoare, spre deosebire de alte țări din Uniunea Europeană. Asimilarea acestora unor servicii de transport în regim de taxi conform cadrului legislativ actual, ar schimba complet modelul de business al acestora și ar modifica considerabil sau chiar ar împiedica funcționarea acestora pe piața din România și prin urmare, este nevoie de o reglementare specifică în interesul cetățeanului și ale economiei românești”, se arată într-o propunere legislativă depusă la Senat pentru dezbatere de către 69 de parlamentari. Documentul este semnat de 65 parlamentari ai PSD, trei de la UDMR și unul de la PMP.
Proiectul legislativ, în conformitate cu decizia Curții Europene de Justiție și pe principiile economiei colaborative.
„Acest proiect de lege urmărește reglementarea acestor servicii de transport care funcționează prin intermediul unor platforme digitale pe modelul economiei colaborative, prin introducerea unor reglementări specifice care să permită atât autorizarea acestora cât și taxarea corespunzătoare a operatorilor acestor tip de servicii. Prezentul proiect de lege ține cont și de decizia recentă a Curții Europene de Justiție, care a decis ca în cazul unui operator de astfel de servicii, că aceste servicii de intermediere sunt servicii de transport urban necolectiv și că revine statelor membre responsabilitatea de a crea un cadru de reglementare. Prezentul proiect de lege definește serviciile prestabilite de tip ridesharing și propune prevederi clare cu privire la autorizarea și taxarea, obligațiile operatorilor și ale șoferilor, precum și la protecția beneficiarilor de astfel de servicii”.
Ridesharing-ul, dedicat celor fără loc de muncă sau șomerilor.
„Reglementarea acestor servicii va duce la creșterea veniturilor atât la bugetul de stat cât și la bugetele locale, în taxele și contribuțiile plătite de operatori pe deoparte, cât și de șoferii parteneri pe de altă parte. Mai mult, acest tip de servicii poate oferi o alternativă de a obține venituri pentru șomeri și pentru cei care nu își găsesc un loc de muncă, precum și pentru cei care doresc să își suplimenteze veniturile prin prestarea unei activități economice atunci când doresc și timpul le permite. Tinând cont de necesitatea reglementării specifice a serviciilor prestabilite de tip ridesharing în scopul de a oferi o gama mai mare de opțiuni de transport în condițiile asigurării unui grad mai mare de confort și siguranță pentru transport și consumatori, precum și de necesitatea autorizării și a taxării corespunzătoare acestor tipuri de servicii am inițiat prezenta propunere legislativă”, se mai arată în expunerea de motive a parlamentarilor. Vedeți aici numele inițiatorilor.
Conform propunerii depuse, ridesharing-ul este deplasarea împreună a persoanelor, cu ajutorul unui autovehicul, în baza unui contract încheiat între pasageri și șoferul autovehiculului, care este facilitat de o întreprindere autorizată conform prezentei legi, printr-o platformă sau aplicație tehnologică online.
Contractul de ridesharing este încheiat prin intermediul platformei electronice între pasager și un șofer de fiecare dată când este contractată o cursă. Aceste platforme electronice vor avea obligația să furnizeze serviciu de suport și asistență pasagerilor pentru incidentele survenite pe durata cursei și să monitorizeze continuu prin GPS toate cursele.
Pentru șoferi, condițiile care sunt necesare pentru a putea să colaboreze cu o asemenea platformă electronică gen Uber sau Taxify: vor trebui să aibă vârsta de minim de 21 de ani și permis auto categoria B cu vechime de cel puțin 1 an, un certificat de cazier judiciar care trebuie să arate că nu au fost condamnați pentru infracțiuni de trafic și consum de droguri, infracțiuni contra vieții și sănătății corporale sau pentru exploatarea persoanelor vulnerabile, infracțiuni contra libertății și integrității sexuale, precum și contra patrimoniului. Să nu fi avut permisul auto suspendat în ultimii 5 ani pentru conducere sub influența alcoolului sau a stupefiantelor și să nu fi fost implicați în accidente din vina lor exclusivă rezultate cu rănirea sau decesul victimelor. De asemenea, șoferul va trebui să fie deținător al unui certificat profesional pentru conducători auto, iar autovehiculul care va fi înscris în platformă nu poate să fie mai vechi 15 ani.
Toate veniturile șoferilor rezultate din ridesharing vor fi impozitate în conformitate cu legislația fiscală în vigoare în România, iar platforma de ridesharing trebuie să emită factura clientului în format electronic pe mobil după fiecare cursă, în conformitate cu Codul Fiscal (Legea 227/2015 art. 319 privind facturarea serviciilor aici.)
Propunerea legislativă o găsiți aici.
