Iar vine câte unul să caute a-şi face „trupă”. Iar caută să pară că are o idee nouă, numai a lui, motiv pentru care se şi vede lider, se simte lider. Pare-se că e atât de motivat să facă bine altora, să se jertfească pe sine într-o luptă inegală, încât crede că aş putea să-l şi cred la un moment dat. Ce mă determină să nu? Păi…
Protestez zilnic împotriva UBER foarte simplu şi eficient, profitabil chiar. Nu arunc cu ouă, făină. Nu particip la mitinguri, proteste. Nu vorbesc cu clienții despre uber. De ce sunt aşa? Pentru că pot. Înțeleg perfect afacerea uber, cu toate ale ei. Înțeleg partenerii uber, în definitiv sunt liberi să aleagă ceea ce-şi doresc. Răspund pentru alegerile lor.
Înțeleg fiecare client şi nevoile lui, mult înainte de a şti cât îmi datorează pentru cursă. Pentru mine, faptul că mă afişez la o comandă înseamnă o promisiune! Am promis unui om că în 3′, 5′, 7′, 12′ voi fi acolo, pregătit să-i fiu de folos. Mai mult, mereu dau un timp mai mare din două motive. Primul, vreau să ajung liniştit la adresă, nu cu sufletul la gură, tensiunea crescută şi glicemia scăzută. Nu vreau să creez panică în jurul meu pentru că deh(!), am luat comandă şi mă grăbesc. Al doilea motiv… momentul în care clientul mă găseşte aşteptând, deja e pregătit să-mi mulțumească, pentru că punctualitatea e o calitate pe care probabil nici el nu o are.
Cum protestez?
Fiind om şi descurcându-mă la locul meu, cu puterile mele, în condițiile date. Pentru mine fiecare client câştigat e o mică victorie personală. „Păcat..”, mi se spune des, „…că nu sunt mai mulți taximetrişti ca dumneavoastră!”.
Păi… îi pun eu să nu fie? Ba, într-un mod aproape cinic mă bucur, printre prostovani mi-e mult mai lesne de trăit.
„Rămâneți aşa cum sunteți!”.
„Mulțumesc! Nu pot altfel”, răspund.
Toate astea pentru că am capul meu pe umeri şi gândesc cu ăsta, ştiu cel mai bine ce e bine pentru mine.
Citește și: http://academiadetaxi.info/capul-face-capul-trage/
Ştiu că dacă mă urăşti pentru că scrie SPEED TAXI pe portiere eşti un nimic, un neom, un minus! Ai fi capabil să mă urăşti pentru că port cămaşă şi nu tricou, cine naiba să ți le calce?! Ei… Află că eu caut să te respect aşa cum eşti, de mult timp! Ai putea să faci un efort să înțelegi şi tu că am motivele mele pentru care am ales astfel, dar ca să le afli ar trebui să ai decența şi bunul-simț la vedere. Dacă vii în fața mea cu: „muieee!!!”, rămâi cu ceea ce ai spus. Ai putea să-mi respecți alegerea. Sau, dacă tot ştii tu ce e mai bine pentru mine, unde ar trebui să fiu eu, mergi tu acolo. Fii fericit şi împlinit, apoi dă-mi pace.
De fapt… lucruri am spus de mult, dacă nu v-ar fi împiedicat orgoliul ați fi înțeles de atunci. Dar voi, orgolioşi şi acum…
Distribuie articolul prin:
