Consiliul Concurenței a publicat un studiu, în care instituția „recomandă platformelor colaborative”, să aibă grijă cum gestionează piața serviciilor de transport, astfel încât concurența dintre ele să nu ducă la „acumularea unui număr mare de participanți din piață în cadrul unei singure platforme, ceea ce ar putea conduce la crearea unei poziții dominante”, însă taximetriștii spun că „studiul se bazează pe date ireale, neconforme cu realitatea din stradă”.
Consiliului Concurenței explică în studiul publicat aici că, în acest fel, „s-ar limita concurența între platforme și s-ar reduce stimulentele de intrare pe piață a unor noi platforme concurente. De asemenea, mai explică instituția, „există riscul ca platforma dominantă să impună restricții nejustificate furnizorilor de servicii”.
Consiliul Concurenței a făcut aceste recomandări în urma derulării studiului privind Implicațiile dezvoltării economiei colaborative asupra mediului concurențial și a politicii de concurență, finalizat în luna martie 2020.
Consiliul Concurenței recomandă platformelor colaborative să mențină un rol neutru, transparent și riguros în ceea ce privește moderarea recenziilor și a sistemului de rating și să intervină atunci când acesta scade sub o anumită limită, pe latura cererii sau a ofertei de servicii. Sistemele de rating trebuie să conducă la descurajarea comportamentelor dăunătoare din partea participanților la piață, la reducerea riscurilor care rezultă din asimetriile informaționale pentru consumatori și pentru proprietarii de active și, în final, la asigurarea unor servicii de calitate.
Datele obținute în cadrul studiului indică faptul că numărul de comenzi pentru serviciile de transport prin intermediul platformelor colaborative a crescut de aproximativ 30 de ori la nivel național în perioada 2015-2018. Aceste evoluții evidențiază gradul ridicat de penetrare al noilor modele de afaceri în rândul consumatorilor din România, pe fondul inovațiilor tehnologice și a disponibilității acestor servicii în cadrul principalelor municipii. Aproximativ 87% din numărul de comenzi totale pentru serviciile de ride-hailing au provenit din Municipiul București, până în 2018.
De asemenea, datele indică faptul că numărul total al șoferilor care-și desfășoară activitatea prin intermediul platformelor colaborative l-a depășit pe cel al șoferilor de taxi ce folosesc aplicații agregatoare, începând cu anul 2017 (la nivelul municipiilor analizate). Această evoluție vine pe fondul popularizării și extinderii teritoriale a platformelor colaborative, dar și a faptului că numărul licențelor de taxi este limitat la nivelul fiecărei unități administrative teritoriale.
Mai mult decât atât, impactul disruptiv al noilor modele de afaceri este reflectat și de analiza comparativă a veniturilor generate de către companiile de taxi și a celor generate prin intermediul platformelor colaborative. Astfel, estimările privind volumul veniturilor totale generate prin intermediul curselor de tip ride-hailing (atât ale șoferilor, cât și ale platformelor) a ajuns la valori apropiate de veniturile generate de companiile de taxi din București, în anul 2018.
În același timp, însă, principalul risc din punct de vedere concurențial îl constituie acumularea unui număr mare de participanți din piață în cadrul unei singure platforme, ceea ce ar putea conduce la crearea unei poziții dominante. În acest fel, s-ar limita concurența între platforme și s-ar reduce stimulentele de intrare pe piață a unor noi platforme concurente. De asemenea, există riscul ca platforma dominantă să impună restricții nejustificate furnizorilor de servicii. Studiul indică faptul că, înainte de pandemie, numărul de comenzi pentru serviciile de transport prin intermediul platformelor colaborative a crescut de aproximativ 30 de ori la nivel național în perioada 2015-2018, aproximativ 87% din numărul total de comenzi provenind din Municipiul București. De asemenea, datele indică faptul că, până în martie 2020, numărul total al șoferilor care-și desfășurau activitatea prin intermediul platformelor colaborative era mai mare decât cel al șoferilor de taxi ce foloseau aplicații agregatoare, începând cu anul 2017. Această creștere s-a înregistrat pe fondul popularizării și extinderii teritoriale a platformelor colaborative, dar și a faptului că numărul licențelor de taxi este limitat la nivelul fiecărui oraș”, mai explică Consiliul Concurenței în document.
Șoferii de taxi din București spun că „studiul se bazează pe date ireale, neconforme cu realitatea din stradă”.
Într-un comentariu pe pagina de Facebook a instituției, șoferii de taxi reclamă concurență neloială, trafic, poluare și căpușarea ridesharing-ului prin intermediul unor firme interpuse între platforme și șoferi, și denunță faptul că sistemul generează muncă la negru și sclavie.
„Bună Dimineața, stimați angajați ai statului român”, își începe comentariul un taximetrist.
„Bănuiesc că nici prin gând nu vă trece că locurile dvs. de muncă să fie afectate de „economia colaborativă”. Impresionant studiul dvs. însă se bazează pe date ireale, neconforme cu realitatea din stradă.
Cu siguranță că, de la înălțimea locurilor dvs. de muncă nu aveți cum să observați omuleții ăia mici care conduc acum mașinuțele de la „economia colaborativă” despre care susțineți că sunteți foarte mulțumiți. Cu multă rușine doresc să vă informez că omuleții ăia de la volan nu fac ceea ce spuneți dvs. în frumosul studiu bazat pe realitate virtuală. Din contră, situația stă exact invers!
Măsurile de relaxare au creat de fapt locuri de muncă la negru. Adică: șoferul nu merge să facă transport alternativ 2 ore după ce părăsește locul de muncă principal acolo unde plătește taxe pentru sănătate și pensie. Nici nu are cum. În primul rând, dacă prestează doar 2 ore, nu face decât să creeze costuri pentru buzunarul lui, uzând mașina familiei pentru aproximativ 1 leu/km. Pe lângă asta, în două ore nu face decât să producă trafic și poluare (vehiculele permise de relaxarea dvs. pot fi de până la 15 ani vechime, deci vechi și poluante).
În tot acest timp, un taximetru care este serviciu public și are costuri oficiale dovedite prin structura de elemente pe cheltuieli, este concurat neloial de prețul liber creat de dvs. prin această nouă „economie colaborativă”. Nu mai încercați să credeți că sunt create locuri de muncă, pentru că în realitate nu ați reușit decât să creați o concurență neloială bazată pe preț mic sub costuri de exploatare, care nu poate fi susținută decât prin muncă la negru. Cine pierde? Șoferul! Șoferul este sacrificat și pentru o piață liberă, unde prețul unei curse este stabilit de o platformă care nu are costuri de întreținere pentru vehicule.
Șoferul lucrează de fapt 12-14 ore pentru a acoperi costurile pentru vehicul și chiria acestuia. Practic, prin această economie colaborativă de care sunteți atât de mulțumiți dvs. stimați angajați ai statului, ați creat prin „piața liberă”, sclavie modernă.
Dacă doriți să verificați, îmi permit să vă îndrum să cereți platformei timpii de lucru efectiv prestați de 1000 de șoferi și în același timp să verificați la ITM (Inspectoratul Teritorial de Muncă n.n.) câte ore au acei 1000 de șoferi trecuți pe contractul de muncă. Veți observa că lucrurile nu stau așa cum credeți dvs. În realitate, stau exact invers.
Șoferii sunt angajați pe 2 ore și prestează la „economie colaborativă” 12 ore, șoferii lucrează cu mașinile lor și au un contract de comodat cu o societate care, contra comision, acordă acea libertate pe piață de care sunteți dvs. atât de mândri. Verificați vă rog, câți șoferi posesori de vehicule autorizate și-au făcut propria societate prin care prestează „economie colaborativă”. Veți avea o surpriză ! Majoritatea plătesc comisioane unor societăți căpușă care practic, în această piață liberă de care sunteți dvs. mulțumiți, au reușit să se interpună între șoferi și platforme, facilitând actele relaxate despre care spuneți în studiu.
Nici vorbă de „economie colaborativă”, este în fapt sclavie modernă. Asta ați reușit.
Vreți corectitudine? Atunci obligați platformele să colaboreze cu șoferii doar orele pe care aceștia le au trecute în contractul de muncă, altfel nu faceți decât să încurajați munca la negru! Verificați vă rog! Servici’ ușor!”, mai comentează taximetriștii pe pagina instituției aici.
Vă reamintim că, în urmă cu cinci ani, Consiliul Concurenței a amendat firmele de taxi din București cu peste 500.000 de euro, acuzând că acestea au cartelizat tarifele și piața serviciilor de taxi, impunând celebrul tarif de 1,39 lei/km. Ulterior, amenzile au fost contestate, însă Consiliul Concurenței a câștigat toate procesele, amenzile fiind menținute de către instanțele de judecată.
