Că Facebook este un spațiu public în care oamenii își exprimă liber opinii, credințe, păreri sau acțiuni este o realitate a zilelor noastre.
De la președinţi în jos, fiecare dintre noi are acum posibilitatea să spună ce are de spus, să arate ce are de arătat, să facă ce are de făcut – simplu și fără prea mari bătăi de cap.
Divorțuri, căsătorii, prietenii, certuri, dezbateri, acțiuni sau amenințări, dezinformări și manipulări – pe Facebook se întâmpla multe, devenind un mod de viață și demonstrând cum virtualul coboară în viața reală, influențând stări de spirit sau mentalități, dezbinând sau manipulând oameni, făcând nefericiți pe unii sau din contră – fericiți pe alții.
Dacă nu ai Facebook, nu exiști
Și noi taximetriștii, am învățat Facebook. Unii sunt în plin proces de învățare și reîncep abia acum să descopere limba română ca mod de scriere și exprimare, alții sunt mai experimentați și au învățat deja câteva secrete ale Facebook (era să spunem ale lui Bachus!), folosind virtualul pentru a informa, a expune stări de lucruri sau realități care de multe ori nemulțumesc sau din contră – dezvăluie acțiuni, moduri de a gândi și caractere care mulți dintre noi doar le bănuiesc.
Facebook este un spațiu public nedefinit legislativ.
Deși unii nemulțumiți încearcă să spună că se supune unor definiții din Codul Penal sau Civil, o aplicație nu poate fi trasă la răspundere. Cu toate că insulta și calomnia tocmai au fost respinse legislativ de către parlament, rămâne interpretarea legislativă a celui care o folosește și nemulțumește pe unii sau pe alții. Internetul și Facebook a depășit cu mult legislația interpretată și a generat întotdeauna dezbateri pro sau contra, fie în instanțe, fie în fața autorităților chemate să arbitreze diferite situații postate pe acest minunat loc de informare.
Dezbaterea în virtual a realităților sau a stărilor de lucruri care deranjează sau strică manevre și combinații politice, de afaceri sau patrimoniale a devenit o realitate și Facebook este o mană cerească pentru cine știe îl folosească, punând mâna la inimă unora care nu vor si nu ar dori niciodată ca acesta să existe.
Pe Facebook se întâmplă multe.
Pe Facebook se întâlnesc oameni care se pot strânge în jurul unor idei sau concepte, care își exprimă liber opiniile sau părerile, și care dezbat subiecte de interes personal sau de grup.
Se întâlnesc oameni care cred în aceste idei și concepte și se coalizează în jurul unui lider, încercând prin asta să exprime un punct de vedere și să îl aducă spre dezbatere și analiză.
Pe Facebook se spun multe lucruri. De mamă, de tată, de morți sau de răniți, cu argumente sau fără – fiecare spune lucrurilor asa cum simte și așa cum crede de cuviință. Pe Facebook găsești și filmulețe, fotografii sau documente care de multe ori confirmă sau infirmă realități, care sprijină ideea sau realitatea celui care participă la discuție și vrea să arate că nu greșește sau dezinformează, că nu păcălește sau manipulează, folosind filmul, fotografia sau documentul ca parte din dezbatere.
Un asemenea document am găsit și noi pe Facebook
Documentul este legat de acțiunile taximetriștilor din ultimile două săptămâni cu privire la sesizările telefonice făcute Poliției Locale și Rutiere în care se reclamă prezența taxiurilor din Ilfov în București și în care taximetriști din Ilfov au fost amendați de către polițiștii locali și rutieri în stația de taxi de la Bariera din Centrul Vechi de la Șelari.
”Mai mulți reprezentanți membri ai două organizații non-guvernamentale, S.N.T.I – Sindicatul Național al Taximetriștilor și A.D.T.I – Asociația pentru Drepturile Taximetriștilor Independenți, îmbrăcați cu veste reflectorizante pe care scria ONG MONITORIZARE TRAFIC, opreau taxiurile, controlau documentele taximetriștilor, dădeau clienții jos din mașini sub diferite pretexte, îndrumau polițiștii ce amenzi să aplice și duceau clienții către alte taxiuri – chipurile autorizate – aceste acțiuni consumând-se sub directa protecție și supraveghere a unui echipaj al Jandarmeriei Române și un alt echipaj al Poliției Locale, lucru clar dovedit de către înregistrările și filmările postate pe Facebook și diverse canale de comunicare”, se descrie în documentul emis de către o organizație profesională patronală.
Nu știm dacă acest document a fost înregistrat la registratura cabinetului ministrului și nici nu dorim să aflăm.
Dar când o organizație profesională reprezentativă la nivel național, cu mii de membri respectabili emite – cu număr de înregistrare, cu semnătură și ștampilă – un asemenea document pe care îl expune în spațiul public și mai ales aduce asemenea acuzații altor organizații profesionale, lucrurile sunt grave.
Mai ales când strigi la Ministrul de Interne(!) că taximetriștii supărați, îmbrăcați în veste reflectorizante dau ordine și îi învață pe polițiști litera și spiritul legii.
”Am fi vrut noi să se întâmple așa – în două zile nu mai era Ilfov în București. Să ne angajeze la Poliție, că suntem buni”, spun în comentariile ironice pe Facebook cei care au participat la acțiunile incriminate în document.
Acțiuni care strică business-ul, instigă la violență și nesupunere civică
”De asemenea, vă înștiințăm că și sâmbăta trecută aceste persoane, pe aceleași canale de comunicare instigă în continuare la violență și nesupunere civică, chemând la acțiunea lor și alte persoane, lucru dovedit de conturile respective, conturi ce aparțin organizatorilor sub protecția anonimatului. Vă informăm că mesajele postate aduc un grav prejudiciu moral și financiar asupra membrilor federației noastre și de asemenea încalcă grav legislația în vigoare din punct de vedere penal”, se mai descrie în document.
Confirmând încă o dată că viața bate filmul, reclamația către ministrul Tobă merge mai departe cu firul poveștii, adăugând elemente pe care nu ai cum să nu le simți ca fiind amenințări și manipulări pe care un emițător vrea să le inducă în subconștientul fiecăruia dintre noi, dând dovadă că manipularea și intimidarea este o componentă a Facebook, așa cum vă descriam în deschiderea articolului.
Acești oameni se întâlnesc, se cunosc, au avut colaborări sau dezbateri împreună. Se știu fiecare cu subiect și predicat.
Uitând de faptul că fiecare organizație profesională are în componența ei membri, reclamația acuză oameni. Oameni cu capul pe umeri și pe deplin răspunzători de faptele și acțiunile lor. Se cunosc între ei, își cunosc familiile sau sunt chiar vecini. La fel se cunosc și liderii acestor organizații profesionale.
Vorbesc la telefon, se întâlnesc prin birourile oficialităților pe diverse teme sau subiecte, și ar fi putut să clarifice imediat faptele și acțiunile reclamate de către patronatele din Ilfov. Ceva nu se leagă și ne jigneste intelighenția…ar spune Caragiale.
Dar a emite în spațiul public un asemenea document este cel puțin dubios și ridică niste semne de întrebare.
Nu are importanță dacă acest document este doar un pistol cu apă bun de arătat acelora care, membri fiind în organizația patronală cu pricina, descrie o justificare că board-ul conducător nu stă degeaba.
Documentul este important pentru că încearcă să intimideze.
Indiferent cu care ochi te uiți, este clar un șantaj emoțional cum numai prin Facebook găsești.
Cerând ca arbitru pe însăși Ministrul de Interne, semnatarii documentului își arată mușchii în fața taximetriștilor care nu mai pot fi păcăliți, manipulați sau opriți în a dezvălui mafia din domeniu și amploarea lucrurilor scăpate de sub control. Încercând să ajungă primii la autoritate, în birourile care le-au devenit dintr-o dată inaccesibile și a ușilor închise mai tot timpul de la o vreme încoace, patronatele caută diverse căi să se impună și să monopolizeze o dezbatere.
„Pentru că se strânge lațul și caută să își pregătească „escape”-ul promisiunilor făcute, dând vina pe taximetriști”, spun gurile rele.
Când turnătorii și cartelul te reclamă
Sătui de stările de lucruri din taximetrie și văzând că au ajuns să își înfometeze familiile, taximetriștii au iesit în stradă. Pentru ei, nu pentru o organizație patronală sau non-guvernamentală.
Cartelizarea serviciilor de taximetrie din București, legislația făcută prin cârciumi și interpretările duse în direcția dorită de către cei care profită din plin de ambiguitățile legislative a făcut ca taximetriștii să strângă rândurile. Întâi pe Facebook, minunatul loc în care își spun părerile și opiniile, apoi cu Flashmob-uri care se termină în fața magazinului Unirea sau în Bariera de la Șelari.
Dacă ar vrea neapărat, ministrul Tobă îi poate aresta acolo sau dincolo, pentru nesupunerea civică de care dau dovadă și a bussines-ului pe care îl strică.
„Dar când au făcut cartel…de ce nu au reclamat”, întreabă taximetriștii pe același Facebook
Liderii celor două organizații nu au dorit să comenteze subiectul. Știm și de ce. Pentru că ar intra într-o dezbatere fără formă și fond, care nu are ca obiect o afacere de milioane de euro, semilegală și controversată, așa cum spun taximetriștii pârâți la ministrul Tobă.
ADTI și SNTI nu sunt organizații patronale. Prin statutul lor sunt organizații non-profit, iar oamenii care sunt membri sunt șoferi de taxi, cu familii și copii.
Spre deosebire de semnatarii documentului care, dincolo de partea financiară uriașă, au altfel de interese și încearcă să intimideze cu asemenea documente, „asmuțind” șoferii unii împotriva altora, pentru ca business-ul lor să prospere. Când doi se ceartă, al treilea câștigă, ar putea fi definiția.
Patronii au nevoie de noi pentru că nu ei conduc taxiurile. Dar mai au nevoie de încă ceva pentru ca bussines-ul să le prospere: cozi de topor în afacerea cu taximetre. Încercând să manipuleze, să instige și să descrie stări de lucruri care ne transformă pe noi taximetriștii, indiferent că lucrăm pe Ilfov sau București – în mâna care rezolvă problemele lor și care apără afaceri de milioane de euro. Cinstitul și prea fericitul cuarț dovedește asta zilnic.
Nu am avut o dovadă clară ale acuzațiilor aduse SNTI și ADTI în desfășurarea evenimentelor întâmplate la bariera de la Șelari. Acuzațiile sunt grave, având în vedere responsabilitatea pe care o poartă o organizație profesională, indiferent că este patronală sau non-profit. Dacă nu ai citit Legea 78/ 2000, foarte puțini dintre noi înțeleg responsabilitatea asumată de către o organizație profesională. Iar dacă această reclamație s-a depus într-adevar și nu e un pistol cu apă, rămâne ca Ministrul de Interne – în înțelepciunea domniei sale și prin mijloace specifice, să hotărască dacă ADTI și SNTI au organizat aceste acțiuni.
Oamenii care au fost acolo, fie ei membri sau nu ai celor două organizații, spun că au ieșit pe stradă – din cauză că așa ceva, conștienți fiind de responsabilitățile asumate – ADTI și SNTI nu ar organiza și nu ar face niciodată. Că organizațiile respective au alte modalități legale să organizeze proteste sau mitinguri.
Și că asemenea stări de lucruri nu mai pot continua.
Cu un ochi în Europa spre care arată de multe ori chiar semnatarii reclamației către ministru, taximetriștii încearcă să își facă meseria și să își rezolve problemele așa cum se pricep, fie și prin asemenea acțiuni reclamate de către patroni. Încearcă să își facă meseria indiferent de starea vremii, a stărilor de lucruri, a cartelului sau a mafiei din taximetrie, coalizând în jurul unei idei sau stări de spirit, a unei prevederi legislative sau pur si simplu că se poate.
Facebook oferă acest lucru.
Opriti-l, prindeti-l, omorâti-l !
Unii vor să oprească, să prindă și să omoare Facebook. Pentru că strică afaceri și arată adevărata intenție sau manevră fie ea politică, economică sau socială. Reclamația, dacă s-a depus ministrului, este un moment de înțelegere pentru autorități că taximetriștilor le-a ajuns cuțitul la os și că educația prin înfometare a funcționat. În cazul lor, nu și a patronatelor care continuă să încaseze plan sau chirie pentru autorizații închiriate. Care pune în mâna șoferului de taxi – indiferent că este de Ilfov sau București – cuarțul și contracte de muncă pe două ore.
Ministrul Tobă nu poate să oprească Facebook, să aresteze conturi de socializare sau taximetriști. Dacă ar face asta, mulți ar rămâne fără business-ul care nu se va strica din cauză că prejudiciul ar proveni din postările de pe Facebook. Ar proveni mai ales din faptul că prea mulți taximetriști fiind la pușcărie – așa cum doresc unii, nu le mai conduc taxiurile, nu mai curentează aparate de taxat și nu le vor mai aduce planul zilnic.
Așadar, domnule ministru, nu încercați să opriți Facebook. El există și trăiește prin noi și printre noi. Nu încercați să îl prindeți, așa cum striga Bachus în film. Și nici să nu ne omorâți, domnule ministru.
Pentru că fiecare dintre noi suntem pe Facebook ziariști, fotografi sau taximetriști și multi am participat, fie și virtual, la acțiunile colegilor noștri.
Nu vă luați după Bachus, domnule ministru…Are tejgheaua deja plină!
