DACA GASESTI UN PORTOFEL, SUNA LA 22 22 22

academiadetaxi
STAI CU NOI
Ultimele postari ale lui academiadetaxi (vezi toate)

Cursa, de 300 de metri. Aproape de miezul nopții, un copil morocănos și somnoros care nu voia să meargă de pe platoul Sălii Palatului, acolo unde tocmai fusese cu maică-sa la un spectacol, până în parcarea Hotelului Novotel.

Taximetriștii, roată mare în așteptarea valului care urma să aducă clienții tocmai ieșiți de la spectacol.

Și știți cum e: unul să se retragă, altul să ia o cursă mai lungă sau mai bine plătită…doamna face oferta și ăla du-te tu, ăla hai că tu ai fost primul…în final, doamna și juniorul se urcă precipitat în taxi și cursa se efectuează în 4 minute.

Pe repede-napoi, taximetristul ajunge din nou exact în același loc din care tocmai plecase și – altă cursă, alt client(ă), de data asta mai lungă și spre un cartier. Cursă efectuată, client(ă) mulțumit, salutare-noapte-bună-hai-pa-la revedere…

Imagine0420

…Când îl găsești, începi să faci conexiuni și, ca-n filmul cu BD, te întrebi: ce avem noi aici?!

Și chiar începi să îți dai seama că ai o problemă. O problemă care nu este a ta și pe care nu tu ai generat-o. Tu – ca unul care nu vrei să ai probleme, simți că fără să îți dorești sau fără să faci ceva de care și pentru care ai avea vreo vină, o să înceapă să devină o chestie pe capul și în taxiul tău de care bucuros te-ai lipsi. Și, cu revenire la seria filmelor cu Brigada Diverse – natural, chiar așa se întâmplă: te uiți întâi să vezi ce e în el.

Apoi îi numeri, să știi câți sunt și ce ți-a adus norocul. De fugit, nu fugi. Că e orașul mic, ești de găsit în orice moment și toată lumea știe că Bucureștiul este un Big Brother. Să suni la 22 22 22 nu ai cum, că nevoile sunt mari, mai ales că în dimineața în care tocmai ai ieșit la muncă nu ai avut nici bani de țigări. Și nu răspundem – vă amintiți? – pentru obiectele uitate în taxi, RATB, metrou, tren, etc.

Dar ai o problemă de moralitate și până la urmă, de sistem. Îți dai seama că e care pe care. Și fiecare scapă cum poate și pe unde poate.

Dar treci dincolo de sistem, revii la moralitate și până la urmă îți dai seama că lucrurile sunt simple: nu este al tău și educația nu îți permite să te faci că plouă. Și că undeva există acel ceva care te va pedepsi – asta dincolo de sfinți sau judecata de apoi. Cu mâna pe inimă spui: Dumnezeu îți știe nevoile și îți dă atât cât ai trebuință.

Dar ai de ales. Rămâi cu el și îți asumi ceea ce – natural – o să urmeze, sau faci tot posibilul să îl returnezi în speranța că măcar timp de câteva zile, vei avea măcar bani de țigări.

Folclorul spune ca în general, nu merită.

Celebru a fost un coleg care a îndrăznit să ceară recompensă pentru telefonul uitat, și la locul întâlnirii era așteptat de client cu poliția. Mai celebru – și chiar a devenit un star, a fost un alt coleg care a confirmat scenariul din film și a fugit cu bagajele clientei.

Poveștile sunt multe, deosebite și sunt diferite. Dar nu tu, ca șofer de taxi, le generezi. Sunt generate de credulitate, neglijență și până la urmă, de prostia clientului. Revenind la sistemul social în care trăim, un celebru personaj de pe la noi spunea: statul trebuie să se apere de hoți oamenii de afaceri.

Așa e și la taxi: e care pe care. Și atunci când găsești un portofel cu bani, portmoneu, portvizit – este textul din BD – tu să suni la 22 22 22 în zilele noastre atunci când nu ai bani nici de țigări, deja se pune o problemă.

Și începi să îți dai seama că oricât ai fi de sănătos la cap, sistemul, folclorul și nevoia te face să alegi strâmb. Și cu mâna pe inimă, revii la pronia divină și spui: mulțumesc, cineva acolo sus îmi știe nevoile, ceea ce am trebuință și mă iubește. Îți vezi de treabă și îți dai seama că asta e sistemul în care trăiești și că vrei nu vrei, ești parte din el și că trebuie să fii ca el. Ca să poți să supraviețuiești.

screen-13.33.07[30.03.2015]

Completare: colegul a primit recompensă ♥ de lei, în condițiile în care a plecat de la Piața Iancului la Piața Chibrit să returneze clientei portofelul, pe care nici domnia-sa nu mai știa cum, când, unde și în ce împrejurări îl pierduse. Oricum ar fi, colegul spune că data viitoare va proceda la fel (ca în film): va suna la 22 22 22…

DISTRIBUIE ARTICOLUL PRIN: