CONSILIUL CONCURENTEI: CALEA SPRE UN OBIECTIV ESTE DIFERITA

"După mine, ce aduc în plus aceste platforme este exact faptul că dai posibilitatea să intre în business-ul ăsta nişte oameni care altfel ar sta degeaba acasă. De asta îi spune "economie colaborativă", pentru că foloseşti nişte resurse care altfel ar sta degeaba, nişte maşini care altfel ar sta parcate, nişte oameni care altfel ar sta pe canapea şi s-ar uita la televizor. Acesta e câştigul pentru societate, că permite acestor oameni să desfăşoare şi ei o activitate economică, să muncească un pic, să mai strângă nişte bani şi să furnizeze nişte servicii de care consumatorii au nevoie"

„Nu trebuie să existe aceleaşi condiţii pentru toată lumea în ceea ce priveşte transportul de persoane, ci obiectivele protecţiei consumatorului trebuie să fie aceleaşi pentru toţi”, a declarat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, referitor la conflictul dintre taximetrişti şi platformele de ride-sharing.

„Tehnologiile acestea îţi permit lucruri care nu existau atunci când a fost creată legislaţia pentru taximetre, deci e cumva facil să spunem că trebuie să fie aceleaşi condiţii pentru toată lumea. Nu! Obiectivul, rezultatul la care ajungem trebuie să fie acelaşi, gradul de siguranţă, dar calea poate fi diferită. Nu trebuie să impun reglementări pentru noile tehnologii care nu sunt necesare, doar pentru că ele există pe partea de taximetrie”, a susţinut Chiriţoiu.

El a recomandat ca legislaţia privind platformele de ride-sharing să fie permisivă, dar să aibă acelaşi obiectiv ca şi legislaţia privind taxiurile.

„Cum să arate acest cadru legal? El trebuie să fie permisiv şi să fie adaptat acestor noi tehnologii, deci el trebuie să aibă obiective similare precum cadrul legal existent. Ce înseamnă obiective similare? În special protecţia consumatorilor – reguli de siguranţă, să fii sigur că atunci când te urci într-o maşină şoferul ăla n-o să facă un accident, o să fii bine tratat, nu rişti să fii expus unor acte de violenţă, şi aşa mai departe. Deci cam astea sunt regulile pe care actuala legislaţie privind taxiurile le impun, şi trebuie să facem ca şi aceste noi forme alternative la taximetrie să se desfăşoare în condiţii de siguranţă, cel puţin egale cu cele pe care le oferă acum taximetrele. Dar dacă obiectivul e acelaşi, calea de a ajunge la obiectiv nu trebuie să fie aceeaşi”, a mai spus Bogdan Chiriţoiu.

Acesta a precizat că instituţia pe care o conduce susţine în general proiectul de ordonanţă al Guvernului privind legiferarea activităţii platformelor de ride-sharing.

„Noi n-am făcut punctul nostru de vedere public, l-am trimis Guvernului ieri, o să-l facem public şi acolo o să vedeţi că susţinem în general proiectul de ordonanţă al Guvernului. Ce spunem este că ni se pare inutil ca persoanele care sunt deja taximetrişti să-şi mai ia un atestat dacă vor să fie şoferi pe o platformă de ride-sharing. Dacă deja ai atestat de taximetrist, statul spune că eşti bun să conduci taximetre, eşti la fel de bun să conduci şi un Uber sau Bolt sau nu-ştiu-ce, deci nu văd de ce ar trebui să cerem să mai facă încă o şcoală şi să-şi mai ia încă o hârtie. Pentru cei pentru care activitatea asta nu e cea principală, nu e meseria lor, o fac ocazional, câteva ore pe săptămână ca să-şi suplimenteze veniturile, pentru ăştia cred că se justifică un regim mai simplificat, adică nu i-aş pune să-şi facă nu ştiu câte cursuri şi atestate, nu le-aş pune bariere mari, costuri mari ca să intre în activitatea asta, pentru că rişti să îi descurajezi pe oameni, să îi sperii. Aş putea foarte bine cu tehnologia existentă şi firmele de taximetrie actuale pot, în loc să dai telefon, poţi să folosesc o platformă să-ţi chemi taxiul cu toate avantajele pe care le au platformele de ride-sharing”, a opinat Bogdan Chiriţoiu.

Preşedintele Consiliului Concurenţei şi-a expus viziunea asupra termenului de „economie colaborativă”, susţinând că aşa se pot folosi „nişte resurse care altfel ar sta degeaba”.

„După mine, ce aduc în plus aceste platforme este exact faptul că dai posibilitatea să intre în business-ul ăsta nişte oameni care altfel ar sta degeaba acasă. De asta îi spune „economie colaborativă”, pentru că foloseşti nişte resurse care altfel ar sta degeaba, nişte maşini care altfel ar sta parcate, nişte oameni care altfel ar sta pe canapea şi s-ar uita la televizor. Acesta e câştigul pentru societate, că permite acestor oameni să desfăşoare şi ei o activitate economică, să muncească un pic, să mai strângă nişte bani şi să furnizeze nişte servicii de care consumatorii au nevoie”, a adăugat Bogdan Chiriţoiu.

Inchirierea de camere în regim turistic va fi următorul domeniu în care vor apărea discuţii privind concurenţa adusă de „economia colaborativă”.

„Aceeaşi logică o să o vedeţi aplicată şi cu hotelierii, când discutăm de Airbnb, de Booking, şi aşa mai departe, există proiect de lege în Parlament, deci cred că ce discutăm acum pe platforme de ride-sharing prefaţează discuţii pe care le vom avea pe zona de turism. Şi acolo o să fie aceeaşi logică: sunt spaţii care stau nefolosite, sunt oameni care au apartamente, sau poate au o cameră într-un apartament, care stau nefolosite. De ce să nu creăm posibilitatea legală pentru oamenii ăştia să desfăşoare o activitate, să valorizeze un activ care altfel stă degeaba? Asta e ce înţeleg eu din această economie colaborativă sau participativă”, a încheiat preşedintele Consiliului Concurenţei.