BOMBA: UBER VA FI REGLEMENTAT IN ROMANIA!

academiadetaxi
STAI CU NOI

academiadetaxi

Site dedicat activității de taxi. Puncte de vedere, acte normative, știri, comentarii, evenimente, comunicate de presă.
academiadetaxi
STAI CU NOI

Un proiect de lege care prevede taxarea persoanelor care prestează în timpul liber servicii prin intermediul platformelor digitale intră în dezbaterea Camerei Deputaților săptămâna viitoare și are mari șanse să devină lege.

Inițiativa legislativă prevede taxarea servicilor oferite prin intermediul platformelor tehnologice de tipul Uber, Taskrabbit, Indiegogo, Airbnb, și sunt vizați, pe de o parte, cei care prestează servicii în timpul liber: șoferi, zugravi, meditatori, traducători; de partea cealaltă sunt vizate și platformele tehnologice care sunt obligate să-și creeze suporturi locale în România și să-i verifice pe cei care oferă astfel de servicii.

Proiectul de lege a fost inițiat de deputatul minorităților naționale, Varujan Pambuccian.

Potrivit expunerii de motive, inițiativa vizează platforme de tipul Uber – platforma tehnologică de transport persoane în România, Taskrabbit – pentru serviciile unui tâmplar sau instalator, Indieqoqo – pentru idee sau finanțare gratuită a unei afaceri, Car2go – pentru închirieri auto, sau Airbnb – pentru închirieri de locuințe.

document-2017-04-21-21726131-0-expunere-motive_000document-2017-04-21-21726131-0-expunere-motive_001„Fiind într-o continuă dezvoltare, economia de acces va absorbi o mare parte a forței de muncă și va da naștere unui număr de actori economici majori. Cu toate acestea, economia de acces ridică probleme juridice, deoarece serviciile prestate pe piețele online peer-to-peer nu se încadrează perfect în modelul afacerilor tradiționale. Este nevoie de definiții și reguli clare pentru asigurarea riscurilor la cel mai mic cost, impozitarea tranzacțiilor, drepturile și obligațiile furnizorilor și utilizatorilor”, se arată în expunerea de motive a inițiativei legislative.

Varujan Pambuccian a explicat că proiectul îi vizează pe toți cei care au meserii pe care le exercită în timpul liber și de pe urma cărora fac bani.

„Sunt taxați cei care prestează servicii prin intermediul platformelor tehnologice. De exemplu, un electrician care vă face instalația electrică de acasă sau un zugrav, meditator sau oricine care prestează prin intermediul acestor platforme. Legea vizează modelul economic în sine, atât pe cel care deține platforma cât și pe cei care lucrează prin intermediul platformei sau care își oferă un bun spre utilizare (nu prin transfer de proprietate). De exemplu, dacă eu sunt zugrav și prin intermediul platformei zugrăvesc un apartament și sunt taxat prin intermediul platformei pe valoarea care ar corespunde în Codul Fiscal pentru o activitate de tip liberal sau, dacă sunt firmă, sunt taxat ca și firmă”, explică Pambuccian pentru startupcafe.ro

„Eu scot de la negru o economie. Furnizorii de servicii ar trebui să aibă interesul să o facă pentru că pot să-și construiască o piață ritmică și sigură, bazată pe reputație, și s-ar putea ca ăia buni să fie foarte interesați să intre pe acest sistem. Este un model de business din ce în ce mai utilizat în lumea asta și eu sper să fim prima țară din lumea asta care să avem legea, pentru că Olanda este foarte aproape să aibă și ea legea, sper să le-o luăm înainte”, susține Pambuccian.

Bogdan Manolea, specialist în legislația privind tehnologia informației, atrage atenția că pentru a reglementa această zonă trebuia discutat atât cu platformele tehnologice din România, cât și cu asociațiile care reprezintă comerțul și serviciile digitale din România.

Acesta precizează că inițiativa nu ajută persoanele care fac acte de comerț în România, pentru că cei care prestează servicii prin intermediul platformelor existente, au deja prin lege obligația să-și declare veniturile și să-și plătească taxele. În opinia lui Bogdan Manolea, proiectul de lege nu face altceva decât să sublinieze ineficiența ANAF-ului și să supra-reglementeze niște prevederi aflate deja în vigoare.

document-2017-04-21-21726134-0-proiect-legedocument-2017-04-21-21726134-0-proiect-lege_000

document-2017-04-21-21726134-0-proiect-lege_001document-2017-04-21-21726134-0-proiect-lege_002document-2017-04-21-21726134-0-proiect-lege_003document-2017-04-21-21726134-0-proiect-lege_004document-2017-04-21-21726134-0-proiect-lege_005„În momentul de față, textul legii este ambiguu, există definiții destul de vagi. Nu știi ce tipuri de platforme intră sub incidența legii. Cred că această lege va crea mai multe probleme decât ar putea rezolva. Din punctul meu de vedere, problema este pusă total greșit. Problema în sine pleacă de la faptul că fiscul este ineficient. Este problema ANAF-ului să-i verifice pe cei care au venituri din activități liberale, fie că o fac prin intermediul platformelor sau nu. Proiectul de lege este o supra-reglementare care are toate șansele să dăuneze economiei naționale pentru că, atâta vreme cât avem de-aface cu o piață globala, orice supra-reglementare națională îi ajută, logic, pe cei din țările care nu au nicio reglementare”, a mai declarat Bogdan Manolea pentru StartupCafe.ro

Un punct controversat al inițiativei legislative este ca „furnizorul platformei tehnologice are obligația să verifice autenticitatea și conformitatea documentelor care atestă furnizarea serviciului de către furnizor. În caz contrar, acestea nu pot funcționa pe teritoriul României”, se arată în proiectul de lege.

În prezent, unele platforme tehnologice au o politică prin care utilizatorul este exclus dacă seriviciile sale nu îndeplinesc anumite criterii, înregistrează un rating scăzut sau review-uri proaste din partea clienților, însă există în piață companii care dețin aceste platforme și nu verifică utilizatorii care oferă servicii, pentru că nu sunt interesați să o facă și nici nu au logistica necesară, ei fiind practic furnizorii infrastructurii tehnologice.

La articolul 2 punctul 5 – furnizorul platformei tehnologice are obligația să verifice autenticitatea și conformitatea documentelor care atestă caracteristicile bunului sau abilitățile necesare pentru furnizarea serviciului de către un furnizor și numai în urma acestei verificări să îl accepte pe platforma tehnologică. Platformele tehnologice care nu pot asigura cerințele acestui articol nu pot funcționa pe teritoriul României.

Varujan Pambuccian admite că impunerea obligativității de verificare a utilizatorilor platformelor forțează companiile care nu au reprezentanță în România să-și deschidă una, sau un departement de suport.

„Le trimiți 20 de sancțiuni până în momentul în care se conformează. Dacă nu, îi suspenzi sau îi închizi până își rezolvă problema și sunt nevoiți să-și deschidă un suport local. Practic, nu-i frumos să o spui așa direct, dar pe cei care nu au suport local, într-un fel, legea îi forțează să-și deschidă. Să știți că au început să-și deschidă firme românești astfel de platforme tehnologice. Există la Galați o astfel de firmă care face un fel de TaskRabbit. Au început și la noi să apară astfel de servicii și sper că platformele românești să se extindă la nivel global”, a declarat Varujan Pambuccian.

De partea cealaltă, Bogdan Manolea susține că ideea ca statul să le sancționeze astfel încât să le oblige să-și deschidă filale în România este o intenție greșită și un punct de plecare prost. Acesta atrage atenția că în România nu este o economie puternică unde companiile tind să-și facă sediu ci, mai degrabă, țara noastră reprezintă o economie periferică a internetului.

„Cred că există riscul ca o companie să refuze să-și deschidă o filială în România sau să interzică utilizatorilor din România să folosească platforma. Mi se pare că ideea de a-i obliga să-și deschidă o filială în România nu este una eficientă ci, mai mult decât atât, poata să ridice o problemă de încălcare a aquis-ului comunitar, pentru că nu poți să obligi o firmă câtă vreme există principiul de libertate de prestare a serviciilor și o verificare a serviciilor ar fi contrară directivei e-commerce”, explică Bogdan Manolea.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, iar săptămâna viitoare va fi organizată o dezbatere publică pe proiectul de lege, organizată de președintele Comisiei de IT din Camera Deputaților, Cătălin Drula.

Proiectul de lege are susținerea majorității parlamentare, potrivit declarației deputatului Varujan Pambuccian. Dacă va fi adoptată de comisia de specialitate, inițiativa va fi supusă la vot în plenul Camerei Deputaților, care este for decizional.

Proiectul legislativ îl găsiți aici